Gura Ialomitei Radio Campus No Comment Mica Publicitate Contact GuraIalomitei.com

Cotabiţă, Bănică jr, Luminița Anghel şi Connect-R vor concerta la Amara

29 iulie 2016

13879242_183761928705306_3021966816230408931_n

Cea de-a 49-a ediţie a Festivalului de la Amara a intrat în linie dreaptă. 11 concurenţi râvnesc la Trofeul Tinereţii – Amara 2016 şi vor evolua în primul weekend al lunii august pe scena Grădinii de Vară, acompaniaţi de Orchestra Radio condusă de Ionel Tudor.
Gazdele se prezintă în festival cu Robert Iosifescu, de 18 ani, care a concurat şi la ediţia precedentă. Pentru prima dată în istoria festivalului, toate momentele artistice de interpretare, atât ale concurenţilor cât şi ale vedetelor, vor fi live. Din juriu fac parte anul acesta Titus Andrei, Viorel Gavrilă, Adrian Romcescu, Gabriel Cotabiţă şi Cristian Obrejan, prezidaţi de Horia Moculescu. Cele două seri de spectacol din 6 şi 7 august vor fi prezentate de Octavian Ursulescu.
Bugetul festivalului se conturează la 400.000 lei, sume din bugetele judeţului şi al oraşului staţiune, plus sponsorizări. Valoarea premiilor cuantifică 16.000 de lei, din care 6000 de lei este răsplata financiară pentru Trofeului Tinereţii, oferit de Consiliul Local Amara. Conform ofertelor de piaţă, onorariile vedetelor se ridică la 18.000 de euro, din care Ştefan Bănică Junior revendică 9000 de euro, Connect-R – 5000 de euro, iar Monica Anghel şi Gabriel Cotabiţă primesc câte 2000 de euro. Preţul de intrare la festivalul concurs de interpretare a muzicii uşoare româneşti de la Amara este de 15 lei pentru un bilet cu loc şi 10 lei fără loc.

Îmi place(3)Nu îmi place(0)

Guvernul a aprobat acordarea titulaturii de muzeu de importanţă naţională Muzeului Agriculturii Slobozia

28 iulie 2016

ZYthdq4X_muzeul-agriculturii-slobozia_4-1024x675

În baza unei Hotărâri de Guvern emise în şedinţa de miercuri, 27 iulie, Muzeul Agriculturii Slobozia a devenit muzeu de importanţă naţională şi şi-a schimbat titulatura în Muzeul Naţional al Agriculturii.
Conform prevederilor art. 16 alin. (2) din Legea nr. 311/2003 a muzeelor şi a colecţiilor publice, „schimbarea titulaturii muzeelor şi colecţiilor publice se realizează prin hotărâre a Guvernului, cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor, la propunerea autorităţii în subordinea căreia se află muzeul sau colecţia publică”. Astfel, recentul act guvernamental a fost precedat de emiterea, in iunie anul trecut, a acordului Consiliul Judeţean Ialomiţa pe această temă, motivat de faptul că Muzeului Agriculturii Slobozia deţine un patrimoniu constituit din bunuri culturale mobile – colecţii unicat la nivel naţional – fiind singurul muzeu de acest profil din ţară.

Citește>>

Îmi place(9)Nu îmi place(0)

Seceta ne arde la buzunar: castraveciorii se vând la preţ de trufandale!

28 iulie 2016

castraveti

În lipsa precipitaţiilor, legumele s-au uscat sau au rodit foarte puţin, motiv pentru care un kg de castraveţi se vinde la piaţă şi cu 4 lei, de patru ori mai scump faţă de anul trecut în această perioadă. Cei mai afectaţi de situaţie sunt producătorii, care nu reuşesc să acopere cheltuielile de înfiinţare a culturilor: „Am plantat un hectar cu castraveţi, dar dacă nu a plouat nu s-a făcut deloc. Au înflorit de înflorit, dar nu au mai rodit. Adun câte un castravete la două-trei cuiburi, când ar fi trebuit să iau câte un kilogram de pe un vrej, cel puţin”, spune un cultivator din Griviţa. Mai mult de atât, seceta face castraveţii amari, se plâng producătorii ialomiţeni, şi chiar dacă producţia e mică, marfa se vinde greu. Situaţia este identică şi în culturile irigate de castraveţi, pentru că de la soarele puternic frunzele se pătează şi se usucă. „Într-o săptămână-două, se arde tot, nu o să mai ţină mult. De la o mie de fire am adunat maxim şase saci. Deja au început să îmbătrânească, dar de la soare se pătează şi se usucă, chiar dacă eu îi ud mereu”, explică şi un cultivator din Slobozia-Nouă.
La piaţă, castraveţii se vând acum şi cu 4 lei kg, cu mult mai scump faţă de anul trecut când pe vremea asta legumele se găseau la un leu kg. „E trecerea de la producţia de solar la câmp, dar dacă pe câmp nu s-au făcut nu ştim ce se va întâmpla, pentru că cei proaspeţi, proaspeţi o iau şi spre 5 lei kg. Poate vor scădea preţurile sau poate nu vom mai avea deloc”, apreciază un comerciant din Piaţa Mare din Slobozia.
Cât timp preţul de vânzare se menţine ridicat, gospodinele se gândesc de două ori înainte să cumpere castraveciori pentru a-i conserva în oţet. „Dacă mă uit bine, toate preţurile sunt alarmante. Clar că de la caniculă se trage scumpetea asta. Aştept poate or mai scădea ca să cumpărăm pentru la iarnă.” În condiţiile actuale, pe pieţe au apărut castraveciorii din import, cu preţuri mult mai mici, ceea ce loveşte puternic în producătorii autohtoni.

Îmi place(1)Nu îmi place(1)

Anunțuri Mică Publicitate

5 iunie 2016

Cumpar teren agricol sub forma de adeverinta. Ofer 900 euro / Ha. Telefon 0721.101.001.

********************************

Vând 30 familii de albine. Relații la telefon 0769.514.639.

thhrth

Vând 30 familii de albine. Relații la telefon 0769.514.639.

********************************

Angajez vanzator / vanzatoare pentru magazin alimentar Slobozia , in zona pietii.  Pentru orice detaliu sunati la : 0722.680.239

********************************

Schimb auto opel corsa, an 2007, 1.3 diesel, cu loc de casa in apropiere de Slobozia(Paltinis, Bucu, Sl Noua, Amara, Ciulnita. Telefon: 0724.713.969.
********************************
Cumparam orice tip de autoturisme in stare de functionare sau avariate, defecte. Oferim pretul pietii si perfectarea actelor. Telefon: 0724.713.969.
******************************** Citeşte »

Îmi place(4)Nu îmi place(2)

1995 – generaţia de aur a Ambulanţei Ialomiţa!

28 iulie 2016

20160728_090645

Serviciul de Ambulanţă Ialomiţa a marcat azi 110 ani de la înfiinţarea instituţiei medicale de prim ajutor de urgenţă. La nivel judeţean, organizarea Ambulanţei în structura actuală a fost perfectată la 1 august 1995, prin desprinderea de Spitalul Judeţean şi înfiinţarea unei instituţii cu personalitate juridică, în subordinea Direcţei de Sănătate Publică şi a Ministerului Sănătăţii.
Momentul 1995 a fost evocat de managerul Ambulanţei Ialomiţa, medicul Liliana Magdalena Ghiţă, care a precizat că, acum 21 de ani, Salvarea s-a reformat într-un serviciu nou care a pornit la drum cu 149 de angajaţi, coordonaţi de medicul Doina Solomon. Din structura de personal făceau parte cinci medici, cinzeci şi doi de asistenţi medicali şi moaşe, şaptezeci şi patru de şoferi, cinci telefonişti şi doisprezece funcţionari TESA, în substaţiile de la Fierbinţi, Urziceni, Slobozia, Ţăndărei şi Feteşti. „Media de vârstă a colectivului de atunci era de 38 de ani. Ambulanţa a fost primul loc de muncă pentru cinzeci de tineri care aveau 20 de ani şi sunt în continuare alături de noi. Între timp, cinzeci şi cinci de salariaţi s-au pensionat, iar 27 au decedat şi ne plecăm privirea în amintirea lor. Sunt şi colegi care au plecat să lucreze la alte spitale din ţară sau în străinătate, dar care azi sunt cu sufletul alături de noi şi ne transmit că nu vor uita niciodată că s-au format la Serviciul Judeţean de Ambulanţă.”
Din punct de vedere al dotării, Parcul Judeţean de Salvare avea în 1995 optsprezece autosanitare: două TV-uri şi şaisprezece Dacii Break, maşini prevăzute doar cu targă şi tub de oxigen. „Ele, autosanitarele vechi, cu dotarea precară de atunci, sunt martorele mute a multor minuni, căci ce poate fi mai impresionant decât emoţia celui care salvează din braţele morţii un suflet de om, doar în baza cunoştinţelor pe care le deţine, cu mâinile goale!?”, a conchis medicul Liliana Ghiţă mesajul către cei pe care îi consideră generaţia de aur a Ambulanţei Ialomiţa.
961, înlocuit cu 112 şi fişe de solicitare complexe
Acum, Ambulanţa Ialomiţa are 164 de angajaţi, dintre care cinci medici, şaizeci şi şase de asistente, şaizeci şi şase de ambulanţieri, opt operatori şi nouăsprezece personal TESA, iar în parcul de maşini sunt treizeci şi cinci de ambulanţe de tip A,B şi C. „ În 2015 am avut 3.363 de urgenţe de cod roşu, peste 23.000 de urgenţe de cod galben, 2.700 urgenţe de cod verde plus alte urgenţe. Solicitările se menţin la acelaşi nivel şi anul acesta, iar cel mai important pentru noi este acum timpul de reacţie, care în mediul urban este de 5 minute şi 40 de secunde şi în rural de 19 minute şi 20 de secunde” a precizat medicul Tigeliu Păun.
Toţi invitaţii din generaţia de aur a Ambulanţei Ialomiţa au primit diplome de excelenţă şi plachete aniversare.

Îmi place(4)Nu îmi place(0)

Galeriile de Artă Arcadia: Africa, Africa…

28 iulie 2016

13769507_1079009782154401_4033262255106886197_nExotismul Africii surprins în portrete şi culorile tărâmului arid folosite în compoziţii abstracte constituie tematica de bază a expoziţiei de autor semnată Camelia Ion, vernisată marţi la Centrul Cultural UNESCO Ionel Perlea din Slobozia.
Pictoriţa din Brăila este membru stagiar al Uniunii Artiştilor Plastici şi aspiră prin această expoziţie la definitivarea admiterii în cadrul Filialei UAP Ialomiţa.
În calitate de gazdă, directoarea Centrului Cultural UNESCO, Doina Roşca, salută efortul creator al artistei, în egală măsură dascăl şi mamă: „Vă urmăresc rezultatele pe care le obţineţi cu copiii şi mă întreb cu ce costuri materiale şi personale aţi reuşit să realizaţi lucrările pe care ni le prezentaţi. Este o victorie această expoziţie şi vă dorim mult succes, pentru că fără artă viaţa noastră ar fi mult mai tristă.”
Criticul de artă, Ana Amelia Dincă, apreciază că expoziţia prezentată este complexă, cu tematică diversificată, de la portret la abstract, bazată pe cromatică: ”Camelia Ion este o coloristă. Tentele, nuanţele se îngemănează, se metamorfozează, are o preocupare şi pentru contrastele de culoare. Este evident că ultimii ani de experienţă în atelier i-au marcat evoluţia artistică.”
Autoarea mărturiseşte că este fascinată de culoare, iar portretele africane, printre care şi cel al Issaurei, au exploatat tonurile şi nuanţele, chiar dacă modele au fost din fotografii: „Am optat pentru această tematică pentru că m-a atras foarte mult coloritul. Mi-ar fi plăcut să am un personaj real, după care să lucrez, iar pe Issaura am căutat-o în amintirile anilor de după revoluţie.”
Expoziţia de autor a Cameliei Ion contează pentru accederea în cadrul Filialei Ialomiţa a UAP, iar lărgirea graniţelor asociaţiei profesionale este în folosul artei, precizează preşedintele organizaţiei, Gheorghe Petre: ”Este bine ca în viaţă să nu fim limitaţi, să avem deschidere, să putem deveni compatibili cu lucrurile pozitive care se pot întâmpla în viaţa noastră, iar aici nu vorbesc doar de viaţa culturală.”
Uniunea Judeţeană a Artiştilor Plastici are pe lângă ialomiţeni şi membri din Brăila, Galaţi şi Călăraşi. Citeşte »

Îmi place(3)Nu îmi place(1)

Risc de calamitate la porumb. Crescătorii de animale sunt din nou în impas.

27 iulie 2016

DSC00481

În judeţ nu a mai plouat de două luni, iar principalele culturi afectate sunt cele de porumb. Căldura excesivă şi lipsa precipitaţiilor au ars iarba de pe izlazurile comunale, unde oile şi vacile nu mai găsesc nimic de mâncare, ceea ce creează o problemă suplimentară crescătorilor de animale din Ialomiţa.
Fermierii apreciază că, dacă în cel mult două săptămâni nu va ploua, porumbul va fi compromis în cea mai mare parte. „ Sunt crăpăturile pe câmp adânci de bagi palma în pământ. Unii au început să-l toace ca masă verde. Noi îl avem în arendă şi ar trebui să ne dea conform contractului, dar dacă nu se face o să primim 700 de kg la hectar în loc de 1000 şi poate diferenţa în alt ceva, ce s-a făcut mai mult. Bine nu e că avem animale şi o să le vindem pe nimic înainte să intrăm în iarnă”, spun doi localnici din Iazu.
Porumbul este afectat în primul rând de temperaturile caniculare, explică preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Ialomiţa, Nicolae Sitaru, şi abia apoi de lipsa precipitaţiilor: „ Sunt situaţii diferite, în funcţie de momentul în care s-a cultivat şi de soiurile folosite. Cine a însămânţat târziu are o problemă mai mare acum, la fel ca şi cei care au ales hibrizi tardivi pentru că i-a prins căldura asta foarte mare şi culturile lor sunt deja compromise. Grav va fi dacă vom avea o zi sau mai multe cu 36 de grade Celsius şi va bate vântul, pentru că atunci îl usucă de sus în jos, se ard frunzele, şi s-a terminat cu el. Clar este că vom avea producţii cu mult mai mici faţă de anul trecut”, a precizat fermierul ialomiţean.
Cum în judeţ nu a mai plouat de la jumătatea lunii mai, din ce în ce mai mulţi fermieri au început să toace porumbul ca masă verde pentru furaje. Vintilă Dumitrache din Slobozia Nouă are 200 de oi şi din cauza secetei se descurcă foarte greu cu hrana pentru animale. Ciobanul spune că la acest moment cumpără un kg de porumb vechi cu 15 lei, cât un kg de brânză de oaie: „Islazul este ars, miriştea se ară, nu mai poţi să intri cu oile în urma treieratului, vreau să cumpăr boabe şi găsesc din ce în ce mai greu şi mai scump. A avut cineva aici două hectare cu porumb şi m-a lăsat să intru cu oile că nici de tăiat nu merita. Nu ştiu ce o să facem, că nici măcar subvenţia nu am primit-o ca să putem să cumpărăm furaje la animalele astea”, spune omul abătut. În Ialomiţa sunt cultivate cu porumb aproximativ 100.000 de hectare, iar pentru o cultură eficientă şi profitabilă producţia trebuie să fie în jurul a 10 tone la hectar, dublu faţă de premisele actuale.

Îmi place(1)Nu îmi place(1)