În aprilie, numărul şomerilor care provin din sectorul privat a fost de 12.851 de persoane, în timp ce numai 878 de foşti salariaţi proveneau din sectorul bugetar. Nu înseamnă că s-a făcut vreo restructurare în sectorul de stat, doar că s-au încheiat contractele de muncă pe durată determinată semnate cu primăriile din judeţ, pe programe cu Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ialomiţa (AJOFM).

Proteste pe banii altora

Acţiunile de protest ale diverselor sectoare de activitate din sistemul bugetar nu au decât scopul de a se  menţine locurile de muncă şi de a obţine hălci cât mai mari din bugetul central pentru cheltuielile de personal. După ce ani de zile s-au făcut angajări în neştire, după ce salariile le-au fost dublate de diversele sporuri care s-au acordat, este limpede că bugetarii au pornit războiul cu oricine le aduce atingere propriilor interese. Se menţin şcoli în funcţiune cu doar câţiva elevi, numai ca personalul didactic să nu-şi piardă locul de muncă; se păstrează schemele de personal încărcate cu funcţionari care taie frunză la câini; se vorbeşte de descentralizare când e vorba de numărul de angajaţi dintr-o primărie, dar se stă cu mâna întinsă la stat pentru a primi banii necesari pentru acoperirea cheltuielilor de personal. Încărcat de funcţionari care nu şi-ar găsi un loc de muncă în sistemul privat decât cel mult la săpat şanţuri, sectorul bugetar a devenit o povară mult prea grea pentru cei care (încă mai) plătesc taxe şi impozite din care să se achite lefurile suportate din bani publici. Ne permitem atâţia bugetari? Cu siguranţă nu. Iar faptul că rămân fără locuri de muncă doar cei de la „privat”, sector capabil să se restructureze singur, o demonstrează şi numărul de şomeri înregistraţi în judeţ. (mai mult…)

Prefectul judeţului Ialomiţa susţine că se aşteaptă studiul privind riscul asupra stării de sănătate a populaţiei, mai ales că rezultatele analizelor efectuate de cele trei laboratoare stabilite de primarul Sloboziei şi Urban „nu s-au nimerit deloc“ cu cele ale Institutului de Sănătate Publică Bucureşti, de la sfârşitul anului trecut. „Sunt medici de familie care recomandă ca, pentru nou-născuţi, să nu se folosească această apă; sunt persoane vârstnice sau copii cu enterocolită…“, declară prefectul Teculescu. „E hilar să abaţi atenţia opiniei publice pe tema politică, atâta timp cât există o problemă cât casa, pe care o vede toată lumea, cu această apă furnizată de societatea Urban. Este clar că nu are cum să fie o problemă politică, nu Teculescu este cel care a creat problema şi care i-a pus pe oameni să facă sesizări, să se plângă atât de calitatea apei, cât şi de preţul cu care este furnizată apa în momentul de faţă…“

Cât priveşte tema culorii „violet“, adusă în dezbatere publică de către primarul Gabi Ionaşcu… „Este un gest ieşit din normalitate, în primul rând! Să transferi subiectul de la nivel naţional, la nivel local; ca o luptă între prefect şi primar pe o temă <<violetă>>…“ (mai mult…)

Lunea trecută, a fost Ziua mondială a libertăţii presei. Pe plan local, singurul care şi-a amintit de eveniment a fost prefectul Petru-Mădălin Teculescu, care a organizat o conferinţă de presă şi pentru a spune  un „La mulţi ani!“ presei locale. Dacă pentru urare i-am mulţumit, pentru îndemnul de a continua la fel, ne abţinem. Nu de alta, dar unii chiar nu ştiu ce înseamnă să-ţi respecţi colegii de breaslă şi tot încearcă să-şi mascheze lipsa de idei şi cunoştinţe furând de la alţii. Că ar fura doar o idee, pe care mai apoi să o trateze în stil propriu (vorba vine), nu ar fi mare lucru. Dar îşi mai demonstrează incompetenţa de fiecare dată când se bazează pe reportofon pentru a încropi câteva fraze sub care îşi pun numele. „Jurnaliştii“ de ocazie nu se folosesc, de exemplu, doar de informaţiile pe care le oferă un şef de instituţie (ori partid) sau altul la începutul unei conferinţe de presă. Se leagă de orice! Mai ales de răspunsurile la întrebările celor care nu participă la conferinţe de presă doar ca simpli purtători de reportofon… De fapt, pentru ei, reportofonul este „creierul“, un fel de organ care le-a crescut în palmă şi care „gândeşte“ în locul lor. Fără „organ“, sunt nuli de drept şi de fapt! Doamne fereşte, să-i lase bateria! Se duce de râpă toată ziua de „muncă“! Dacă nu a dat acest necaz peste ei, atunci, întorşi la birou, se pun pe ascultat. Şi pe consemnat. Şi consemnează… Uitând, dacă au ştiut vreodată, că regula este să nu preiei decât răspunsurile la propriile întrebări. Măcar dacă ar menţiona în articol că altcineva a adresat întrebarea! Nici atât! Articolul şi-ar pierde din „valoare“! În plus, dacă răspunsul nu clarifică pe deplin subiectul abordat, atunci îl modifică pe ici pe colo, introducând părţi din întrebare!

Pentru acest tip de „jurnalist“ (indiferent dacă vorbim de presa scrisă, radio sau televiziune), dar şi pentru patronii lor, „libertatea presei“ înseamnă şi libertatea de a te folosi de munca altora, pentru a deveni organul de presă mai interesant sau pentru a câştiga financiar abordând tema pe invers. Înseamnă „libertatea“ de a trece peste orice limită a bunului simţ… Înseamnă nesimţire, pur şi simplu!!!

Daniela Istrate, Curierul Ialomiţean

Guvernul a aprobat acordarea unui ajutor de stat pentru agricultură, constând în reducerea accizei la motorina folosită în agricultură, a anunţat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Mihail Dumitru, la briefingul de presă susţinut la Palatul Victoria.

„Ajutorul constă în reducerea accizei la motorina folosită în agricultură de la nivelul actual, de circa 293 euro pe mia de litri de motorină, la 21 euro pe mia de litri de motorină. În termeni concreţi, asta înseamnă o economie de circa 1,16 lei pe litru de motorină”, a explicat ministrul Agriculturii.

Acest ajutor de stat se acordă pe următorii 3 ani, din 2010 până în 2012, în limita unei cantităţi de 700 de milioane de litri de motorină, utilizată în domeniul vegetal, al creşterii animalelor şi al lucrărilor de irigaţie.

Ministrul Dumitru a subliniat că această reducere va reprezenta, pentru fermieri, un element important de cost în producţia agricolă. „Consumurile de motorină reprezintă, în medie, între 19-30% din costurile din producţia agricolă. Şi în acest fel vrem să le dăm fermierilor un element de competitivitate în plus în competiţia cu fermierii din restul UE”, a declarat Mihail Dumitru.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a menţionat că actul normativ a fost convenit la nivel informal cu Comisia Europeană şi a fost trimis la Bruxelles pentru aprobarea formală, urmând a fi aplicat după ce va fi primită decizia oficială a Comisiei.

„Acest ajutor este unul acceptat la nivelul Uniunii Europene, prin Directiva 96/2003, şi se acordă într-un număr de state membre ale UE”, a  afirmat ministrul Agriculturii.

Gestionarea ajutorului se va face prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură.

Daniela Istrate, Curierul Ialomiţean

„Au fost închise depozitele neconforme şi partea proastă este că nu s-a pus nimic în loc, iar dacă s-a pus, depozitele sunt pline şi trebuie golite“, declară Ion Grigore, directorul Comisariatului Judeţean Ialomiţa – Garda de Mediu.

16 iulie 2009, a fost data limită până la care consiliile locale erau obligate să închidă fostele platforme de gunoi. Unele administraţii au făcut-o până la acea dată, altele au acţionat ulterior, în prezent nemaifiind probleme majore pe această temă. Numai că, pentru a evita sancţiunile, sunt primării care au trecut la închiderea platformelor de gunoi, fără însă a amenaja depozite conforme, după regulile impuse de UE. Este doar unul dintre motivele pentru care locuitorii din mediul rural au început să arunce mai ales gunoiul de grajd în alte locuri decât cele amenajate de autorităţi.

„Este o urmare a faptului că au fost închise depozitele neconforme şi partea proastă este că nu s-a pus nimic în loc. Şi chiar dacă s-a pus, unele depozite s-au umplut şi trebuie golite“, afirmă Ion Grigore. „Mai este un aspect neplăcut. Marea majoritate a locuitorilor din mediul rural au plantaţii de vie. La capătul locului, de regulă spre drum, au lăsată o porţiune de teren pentru cultivarea legumelor. Cetăţenii duc gunoiul de grajd pe aceste terenuri şi nu ai ce să-i faci, pentru că spune că l-a pus la fermentat şi că îl foloseşte ca îngrăşământ“, mai spune şeful Gărzii de Mediu Ialomiţa. (mai mult…)

Administraţia locală din Feteşti a depus la DADR un proiect pentru a reabilita drumurile de acces către exploataţiile agricole. Pentru demararea acestui proiect, consilierii locali au aprobat săptămâna trecută introducerea acestor drumuri în inventarul localităţii şi Studiului de Fezabilitate. Valoarea investiţiei este de aproape 4 milioane de lei, iar durata de realizare este de 10 luni. Finanţarea proiectului se face în procent de 98% pentru cheltuieli eligibile din fonduri alocate Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, iar administraţia locală va asigura contravaloarea cheltuielilor neeligibile şi a TVA-ului. Primarul municipiului Feteşti, Gheorghe Catinoiu, a spus că investiţia presupune reabilitarea a opt drumuri pentru exploatare agricolă în lungime de circa 10 km. (mai mult…)

Vineri, în jurul orei 10.30. La Primăria Ţăndărei, nici primarul oraşului, şi nici viceprimarul nu erau în instituţie. În schimb, era prezent secretarul Marian Bucuroiu, care şi-a schimbat locul de muncă, după ce a părăsit (nu tocmai de bună voie) funcţia de şef al Poliţiei Slobozia prin pensionare. Secretarul Bucuroiu muncea intens… Nu la pregătirea nu se ştie cărei şedinţe de Consiliu Local, nici la verificarea legalităţii vreunei dispoziţii a primarului… Bucuroiu consulta lista de meciuri pentru a le alege pe cele pe care urma să parieze. Activitate la care nu a renunţat nici cât timp am stat de vorbă cu angajaţi de la urbanism şi de la taxe şi impozite. În timp ce funcţionarii respectivi povesteau cum s-au grăbit romii să-şi achite impozitele pe case după percheziţiile de acum câteva săptămâni, Bucuroiu paria… Întrebat dacă a câştigat astfel sume importante, nici nu s-a obosit să răspundă. „De ce nu spuneţi că sunteţi pe pierdere?“, a reacţionat unul dintre colegii săi din Primărie.

Nu ştim cât a pierdut, ştim însă că, la începutul anului trecut, Bucuroiu şi-a declarat venituri totale din salarii, pentru 2008, de 336 de milioane de lei vechi!

Daniela Istrate

www.curierulialomitean.ro

Închiderea paltformelor de gunoi de la nivelul localităţilor rurale, ceea ce trebuia să se producă din iulie 2009, pe lângă problemele pe care le-a generat la nivel local, scoate în evidenţă lipsa de educaţie pe care o manifestă din plin unii concetăţeni. Refuzând să încheie contracte cu agenţii economici care operează într-o localitate sau alta, şi având posibilitatea de a duce la platforme doar gunoiul de grajd, unii s-au obişnuit să facă un simplu gest, acela de a arunca din maşină, pe lângă drumurile pe care circulă, pungile cu resturi menajere luate de acasă. Din loc în loc, spaţiul verde a fost inundat de astfel de gunoaie, de la scutecele de bebeluşi, la coji de cartofi, sticle PET, haine şi obiecte care nu mai sunt utilizate în gospodării.

Unii primari au decis să folosească persoanele de la „416”, săptămânal, pentru a „culege” de pe spaţiul verde gunoaiele… Numai că abia de trec „gunoierii”, că alte deşeuri apar de-alungul drumurilor din judeţ. Alte gunoaie sunt adunate de personalul de la Drumuri şi Poduri; odată cu plombarea gropilor din asfalt, salariaţii ridică şi gunoiul… Ceea ce costă. Iar contractul încheiat cu Consiliul Judeţean Ialomiţa prevede sumele necesare pentru toaletarea drumurilor doar pentru 70 de km din arterele judeţene, deşi acestea au o lungine de aproape 500 de km.

Preşedintele CJI, Silvian Ciupercă, susţine că aruncarea gunoaielor de-alungul drumurilor judeţene reprezintă cu adevărat o problemă, dar că nu ştie cum şi cine îi poate sancţiona pe cei care confundă domeniul public cu pubela din faţa porţii. Până când CJI va avea o soluţie pentru reducerea numărului celor care încalcă, în primul rând, legile bunului simţ, rămâne totul aşa cum este… Gunoaie aruncate la întâmplare şi multă, multă nesimţire…

Daniela Istrate

www.curierulialomitean.ro

La aproape 50 de miliarde de lei vechi, la atât se ridică suma alocată, în 2010, din bugetul local pentru extinderea şi modernizarea străzilor din municipiu. După ce au lăsat în urmă echipele de intervenţie ale Urban, nevoite să „cârpească” ţevile sparte de apa furnizată în Slobozia, această sumă, plus ce se va mai aloca în acest scop, urcă nota de plată plătită de comunitate pentru noua sursă de apă.

Parcă niciodată străzile din Slobozia nu au arătat în aşa hal. Intervenţiile repetate pentru a drege conductele sparte de apa obţinută din sursă subterană a transformat Slobozia într-un şantier permanent. Asfaltul este spart pentru a se ajunge la ţevi, iar în gropile apărute astfel se aruncă ceva piatră, numai pentru a se spune că s-a refăcut strada. Bani cheltuiţi pentru reparaţii, alţi bani pentru piatră şi încă şi mai mult, dacă se va trece la plombarea gropilor din asfalt. La cât se va ridica nota de plată ce a fost şi continuă să fie achitată de comunitate? Nu se poate spune. Sunt zeci de miliarde de lei vechi, bani consumaţi la realizarea investiţiei privind noua sursă de apă a municipiului, pentru intervenţii, pentru asfaltarea gropilor din străzi, pentru…

Deocamdată, cetăţenii înjură… Pentru apa primită la robinete, pentru apa plată cumpărată din comerţ, atunci când dau cu maşinile prin gropile din municipiu.

Şi, dacă tot se risipeşte atâta apă în timpul avariilor înregistrate pe reţeaua de distribuţie, cine plăteşte şi pentru aceasta? Bineînţeles, dacă nu se facturează integral populaţiei, atunci societatea Urban mai adaugă o sumă la pierderi… Că doar aşa s-a întâmplat şi atunci când a fost obligată să furnizeze apă sub preţul de cost, şi atunci când i s-a impus să menţină sistemul centralizat de furnizare a căldurii, chiar dacă nu mai erau decât 1-3 beneficiari pe o scară de bloc!

Daniela Istrate

www.curierulialomitean.ro

Deşi se bate monedă pe rezultatele analizelor efectuate de trei laboratoare la „apa lui Ionaşcu”, este bine de ştiut că numai DSP Buzău are autorizaţie de la Ministerul Sănătăţii pentru monitorizarea calităţii apei potabile în cadrul controlului oficial al apei potabile. Celelalte două, Givaroli şi Ecoind, au acreditare RENAR (organismul naţional de acreditare), dar nu şi pentru pesticide, procedură pentru care se află în faza de încercare. Tocmai de aceea, DSP Buzău a emis buletine de analiză, iar Givaroli şi Ecoind doar rapoarte de încercare. Menţiunea că interpretările din rapoarte nu sunt acoperite de acreditarea RENAR apare chiar pe documentele emise de cele două laboratoare. Givaroli chiar dă rezultatele cu o incertitudine extinsă relativă de ±10-25%. Pe lângă diferenţele care apar la analizele efectuate de cele trei laboratoare pentru aceleaşi probe de apă, mai trebuie amintit că, de exemplu, la pesticide, nu au fost analizaţi toţi indicatorii care apar în buletinele de analiză emise de Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, la sfârşitul anului trecut, buletine de analiză care indicau prezenţa pesticidelor peste limita maximă admisă. În plus, Givaroli recunoaşte că nu poate afirma dacă apa este potabilă sau nu, pentru că nu s-au analizat toţi indicatorii, mai ales cei bacteriologici, iar pentru alte analize solicitate, nu deţine soluţii etalon. (mai mult…)

Despre ultimul set de analize la „apa lui Ionaşcu” se spune că infirmă prezenţa pesticidelor peste limita maximă admisă de lege. Aşa e, dacă este să ne luăm strict după datele înscrise în buletinele de analiză emise de cele trei laboratoare. Unii s-au grăbit să arunce cu acuzaţii, că există un interes pentru ca Urban să rămână fără autorizaţie, iar alţii au consemnat fidel declaraţiile, fără nici un interes (financiar), desigur. Cică-i bună! Că s-a lansat ideea cu pesticidele numai ca pretext pentru a critica investiţia derulată de Consiliul Local Slobozia, sub bagheta magică a primarului Gabi Ionaşcu. Bineînţeles, aveau de ce se grăbi! Numai că lucrurile nu stau tocmai aşa cum au fost prezentate. (mai mult…)

Conflict în Primăria Slobozia. Nu pentru salarii mai mari, nici pentru că fucţionarii sunt nemulţumiţi de condiţiile de lucru. De această dată, motivul porneşte de la modul în care aceeaşi instanţă s-a pronunţat în cazul a două cereri similare formulate de sindicat. Pentru că numai la noi este posibil ca, judecând după aceleaşi legi, să fie pronunţate sentinţe diferite, la fel s-a întâmplat şi atunci când sindicaliştii din Primărie au solicitat să li se achite două sporuri, care să le majoreze veniturile cu 50%. Practic, avocatul angajat de sindicat a considerat că, fiind un număr mare de persoane, să împartă acţiunea în două, în ordine alfabetică. În prima cerere, solicitarea venea din partea sindicaliştilor cu nume de la A la Mo, restul, până la Z, figurând ca reclamanţi în al doilea dosar. Chiar dacă este vorba de aparatul de lucru al primarului, chiar dacă cererea era aceeaşi, fiind diferite doar numele celor care o formulau, chiar dacă sentinţele s-au bazat pe aceleaşi prevederi legale, aceeaşi instanţă, Tribunalul Ialomiţa, a reacţionat cu totul altfel. Primul complet a dat câştig de cauză salariaţilor, în timp ce al doilea, a respins acţiunea. A doua sentinţă a fost atacată, dar Curtea de Apel Bucureşti a menţinut decizia primei instanţe. Faptul că primii salariaţi îşi vor recupera o parte din bani, aferenţi anilor 2004-2008, în două-trei luni, a generat nemulţumirea celorlalţi. Mai ales că sunt birouri unde unii funcţionari vor primi aceste sporuri, iar alţii nu. Pe lângă cei dezavantajaţi de nume, se mai află şi personalul instituţiilor din subordinea Consiliului Local Slobozia (Poliţia Comunitară, Serviciul Public de Asistenţă Socială şi Serviciul Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor), care, la fel, nu au primit aceste drepturi salariale.

Când a avut dreptate Tribunalul Ialomiţa? Când a aprobat sau când a respins cererile formulate de sindicat în numele membrilor săi? Indiferent de răspuns, este limpede că într-una dintre situaţii, magistraţii au „violat” legea, împărţind aceeaşi categorie de salariaţi în două tabere.

Şi dacă sunt discuţii acum, când banii nu s-au acordat încă (sumele pentru 2010, au fost prevăzute în buget), ce se va întâmpla când doar jumătate din funcţionarii din Primărie îi vor avea viraţi pe carduri? Bineînţeles, conflictul nu va fi aplanat de instanţa care l-a şi provocat,de altfel!

Daniela ISTRATE, www.curierulialomitean.ro

Lucrări de mântuială, pentru 50 de miliarde de lei vechi!?!

Pereţi crăpaţi, parchet deteriorat, uşi şi geamuri care nu se închid, tencuială căzută… Şi asta la doar câteva luni de la finalizarea lucrărilor de consolidare a sediilor CJI şi Prefectură. Pentru că CJI refuză să ne pună la dipoziţie o copie a contractului, pe motiv că este încheiat între constructor şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, nu putem decât preciza că valoarea totală a lucrărilor a depăşit 50 de miliarde de lei vechi, o parte din această sumă fiind alocată din bugetul judeţului.

Consolidarea Palatului Administrativ reprezintă o investiţie ce depăşeşte 50 de miliarde de lei vechi, o parte din sumă venind de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), iar cealaltă reprezentând cofinanţare din bugetul judeţului. Contractul, semnat în 2009, de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei (în prezent, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului), a fost adjudecat de societatea Concas SA Buzău. Firma a apelat la un constructor local pentru a finaliza lucrările, este vorba de Concivic SRL. Vorbim despre un proiect derulat în cadrul programului naţional „de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităţilor naturale şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă“.

După finalizarea lucrărilor de consolidare, CJI şi Prefectura s-au întors „acasă“. La numai câteva luni de la finalizarea lucrărilor, cel puţin la Prefectură, situaţia se prezintă astfel: geamuri şi uşi care nu se închid, uşa de la intrare se mişcă cu totul şi este foarte greu de închis, pereţii au început să crape, iar parchetul să se deterioreze. Tot la intrare, tencuiala a căzut. Şi, de la început, ba a fost un geam spart, ba găuri în plafon şi fire lăsate la întâmplare, fără a fi izolate. Nu mai vorbim de canalizare, care se tot înfundă…

Am încercat să obţinem informaţii despre derularea acestui proiect. Dar CJI a invocat o clauză de confidenţialitate, pe motiv că directorul Unităţii de Management a proiectului, din cadrul MDRT, se opune ca acest contract să fie făcut public.

N.R.: Până la închiderea ediţiei, nu am primit răspunsul la solicitarea noastră, înaintată biroului de presă din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului.

Daniela ISTRATE, www.curierulialomitean.ro

În 2008, Sindicatul „Matei Basarab” al funcţionarilor publici din Primăria Slobozia solicită în instanţă suplimentul postului, de 25% din salariul de bază, şi suplimentul corespunzător treptei de salarizare, tot de 25%, începând cu 2004. În ordine alfabetică, salariaţii sunt împărţiţi în două grupe, cu numele de la A la Mo şi de la Mo la Z. Deşi acţiunile au fost introduse în aceeaşi zi, deşi au fost judecate de aceeaşi instanţă şi pe baza aceloraşi legi, doar primul grup câştigă drepturile solicitate. Ceilalţi, la care se adaugă salariaţii de la Poliţia Comunitară, Serviciul Public de Asistenţă Socială şi Serviciul Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor, au pierdut procesul. Sentinţa Tribunalului a fost menţinută de Curtea de Apel Bucureşti. Conflictul între funcţionarii Primăriei stă să izbucnească. Mai ales că sumele care vor fi plătite în acest an sunt prevăzute în buget şi vor fi acordate imediat ce acestea vor fi calculate, în următoarele două-trei luni. Liderul sindicatului, Valerian Matache, declară că a contactat o casă de avocatură din Bucureşti, pentru o acţiune la CEDO. Deocamdată însă… Diferenţa între a primi sau nu banii este dată de… nume. Important este şi că Primăria Slobozia, dată în judecată de sindicalişti, nici măcar nu s-a apărat în instanţă! (mai mult…)