O întâmplare desprinsă parcă din filmele SF s-a petrecut zilele trecute în comuna Ion Roată. Rudele unei femei, declarată moartă la camera de gardă a Spitalului din Urziceni, au avut un adevărat şoc atunci când au văzut că femeia se mişcă şi scoate anumite sunete. Fata femeii a început să strige „a înviat mămica“, ceea ce i-a „convins“ pe cei aflaţi în casă să o ia la goană prin curte. Cei care nu au mai avut loc pe poartă, pentru a ieşi din curte, au sărit gardul! A fost chemată ambulanţa, iar cadrele medicale au constatat, din nou, decesul femeii. La plecare însă, l-au luat pe băiatul decedatei, căruia i s-a făcut rău. Sesizat, Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Ialomiţa a format o echipă pentru a se deplasa la faţa locului. Medicul legist a propus să se facă o autopsie pentru a se elucida misterul, dar rudele femeii au refuzat categoric. (mai mult…)

Bandele de romi din Bărcăneşti-Borăneşti şi Sineşti fură zilnic material lemnos din pădurile din zonă. Sunt indivizi deosebit de agresivi, care folosesc toporul nu numai pentru a culca la pământ copacii, ci şi pentru a ameninţa personalul silvic, care are „tupeul“ să-i deranjeze din activitate. Pădurarii, dar şi familiile acestora sunt ameninţaţi cu moartea de infractori, iar poliţiştii, de cele mai multe ori, stau cu mâinile în sân… Incredibil, poliţiştii dau în custodie lemnele furate chiar hoţilor surprinşi asupra faptei sau refuză să ţină peste noapte căruţele pline cu lemne furate în curtea Postului de Poliţie, de teamă că vin hoţii şi le fură şi de acolo! Sunt persoane care au acumulat mai multe amenzi contravenţionale în 2009. În cazul a 9 dintre hoţi, valoarea amenzilor depăşeşte un miliard de lei vechi. Infractorii pot sta liniştiţi! Poliţiştii şi procurorii închid dosarele cu NUP, pentru că faptele nu prezintă pericol social! Asta în timp ce, de exemplu, fiul unuia dintre pădurari şi-a pierdut mai mulţi dinţi, în urma unei discuţii „amicale“ cu hoţii din Sineşti. Numai în 2009, personalul silvic din zona Urziceni a formulat 6 plângeri penale. Ei bine, la nici una dintre acestea nu li s-a răspuns. Nici măcar nu li s-a comunicat faptul că s-au întocmit dosare penale în aceste cazuri!!! Numai în cazul Asociaţiei „Prosilva“ Bărcăneşti, care a predat cele 418 ha de pădure, aflate în proprietate privată, Direcţiei Silvice Ialomiţa pentru asigurarea pazei, lipsesc peste 3.000 de mc de lemn, în valoare de 3,737 miliarde de lei vechi! Stupefiant, proprietarii pădurii din Bărcăneşti au ajuns să cumpere lemne chiar de la hoţii care le jefuiesc pădurea!!! (mai mult…)

Jaful din pădurile ialomiţene a devenit un fenomen scăpat de sub control, în zona municipiului Urziceni. Bandele de romi fac legea, acolo unde organele statului au uitat de mult să o mai aplice. Personalul silvic a fost lăsat singur în faţa hoţilor… Hoţi care, în timp, au căpătat siguranţa că, indiferent de ceea ce fac, nu vor păţi mare lucru. Intră în pădure ca pe propriile moşii, îşi aleg copacii, numai unul şi unul, îi pun la pământ şi iau numai acea bucată din trunchi care le convine. Apoi vând materialul lemnos, uneori chiar proprietarilor bucăţii de pădure din care au sustras pomii. (mai mult…)

După ani şi ani petrecuţi ca şefi ai administraţiei publice locale, unii primari încep să confunde comunitatea cu ograda proprie, comportându-se ca pe propria moşie şi considerând că toate ideile care le trec prin cap sunt mană cerească pentru cetăţenii pe care îi reprezintă. Nici gând să accepte atunci când au greşit, aşa că, ori de câte ori o dau în bară, prima grijă este să găsească vinovaţii, pe care să îi arate cu degetul în piaţa publică. Şi vinovaţi de ocazie se mai găsesc, din moment ce marele şef are în subordine şefi ceva mai mărunţi, gata să înghită orice critică publică doar pentru a-şi menţine poziţia călduţă pe care o ocupă.

La Slobozia, scandalul apei scoate la iveală carenţele unui mod de a face lucrurile în administraţia locală. Ceea ce rămâne necunoscut populaţiei în cazul celorlalte investiţii, devine vizibil de data aceasta, pentru că nu este nevoie decât să deschizi robinetul pentru a vedea că „apa plată” promisă de primarul Ionaşcu înainte de alegerile locale din 2008, nu poate fi folosită decât ca apă menajeră. Sunt şi buletine de analiză care demonstrează că, în multe locuri din municipiu, apa nu este potabilă. Şi nici nu ai nevoie de cine ştie ce analize, pentru a constata măcar că, în loc ca lichidul respectiv să fie incolor, acesta poartă culoarea fierului. (mai mult…)

Direcţia de Sănătate Publică Ialomiţa a retras Autorizaţia Sanitară de Funcţionare pentru apa din sursa subterană a Sloboziei, pentru că nu au fost respectate condiţiile impuse prin programul de conformare. Urban şi primarul Ionaşcu contraatacă, primul anunţând că a atacat în instanţă decizia DSP, al doilea aruncând problema în zona politică. Fără autorizaţie, autorităţile trebuie să recunoască faptul că apa este menajeră, nu potabilă… Ceea ce poate însemna şi reducerea tarifului… Că o asemenea măsură înseamnă falimentul Urban nu este tocmai adevărat. La datoriile pe care le are către Amonil, Urban este de mult în faliment. Numai că nimeni nu i-l cere! Amonil speră să-şi recupereze banii din bugetul local, iar administraţia locală, ca unic acţionar al societăţii, nu va închide Urban tocmai pentru a nu plăti datoria de peste 150 de miliarde către Amonil. (mai mult…)

Recordul negativ îi aparţine senatorului Mihăiţă Găină, care mai mult lipseşte decât este prezent la şedinţele din Parlament. A votat doar în 15% din cazuri, pentru ultima sesiune a lui 2009, în schimb, în aceeaşi perioadă, i s-au decontat cheltuieli cu salariile personalului de la birourile din teritoriu şi de peste 100 de milioane de lei vechi. Sunt şi parlamentari pentru care s-au plătit, în medie, aproape 300 de milioane de lei, în fiecare lună. Cu ce eficienţă?

Absenţi doar pe hârtie

Indiferent de cât de prezenţi sunt la şedinţele din Parlament, senatorii şi deputaţii ialomiţeni încasează de la stat la fel de mulţi bani. Sumele decontate, în 2009, pe fiecare parlamentar în parte, au fost făcute publice în numărul trecut. De această dată, vom pune faţă în faţă aceste cheltuieli cu activitatea parlamentară depusă de fiecare dintre cei 2 senatori şi 4 deputaţi care reprezintă populaţia judeţului Ialomiţa în Parlament. Poate că nu sunt pe ultimul loc la prezenţă sau iniţiative legislative şi interpelări, dar cu siguranţă se află departe de cei care conduc în aceste clasamente.

Decideţi dumneavoastră dacă se justifică o asemenea cheltuială sau numărul parlamentarilor trebuie redus la jumătate! (mai mult…)

Dosarele de proprietate, soluţionate 100%

În anul 2009, Comisia judeţeană Ialomiţa pentru aplicarea Legii nr.9/1998, s-a întrunit într-un număr de 7 şedinţe unde au fost analizate 41 de dosare din care 40 dosare au fost respinse şi 1 dosar aprobat. Toate aceste cereri au fost analizate în şedinţele comisiei judeţene, conform prevederilor legale, hotărârile comisiei cu privire la soluţionarea acestora fiind înaintate Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, Serviciul pentru Aplicarea Legii nr.9/1998, pentru validare sau invalidare,  precum şi solicitantului. Un număr de 6 dosare se află pe rolul instanţei, respectiv Tribunalul Ialomiţa. Cu privire la stadiul aplicării  Legii nr.10/2001, privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945–22 decembrie 1989, Biroul Judeţean pentru urmărirea aplicării unitare a legilor privind restituirea proprietăţilor, constituit la nivelul Instituţiei Prefectului – judeţul Ialomiţa, a acţionat cu operativitate pentru monitorizarea aplicării prevederilor legale pe raza judeţului, astfel, Instituţia Prefectului – Judeţul Ialomiţa a acordat sprijin şi îndrumare pentru 30 de dosare, dintre care 10 cu notificări ce au fost restituite de către A.N.R.P. pentru completare cu diferite documente şi 6 notificări ce au fost soluţionate în timpul anului. De asemenea, s-au trimis la A.N.R.P., pentru acordarea de despăgubiri, 13 dosare. În prezent, la nivelul judeţului Ialomiţa, nu mai există nici o notificare nesoluţionată, ci numai dosare în curs de completare. În anul 2009, pe rolul instanţelor de judecată la nivelul judeţului Ialomiţa în care sunt părţi Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Ialomiţa şi Instituţia Prefectului – judeţul Ialomiţa, s-au înregistrat 170 dosare noi, din care 46 au avut ca obiect constatarea nulităţii absolute a unor titluri de proprietate, 31 au vizat modificarea unor titluri de proprietate, 16 dosare au avut ca obiect obligaţia de a face, iar celelalte au vizat alte solicitări. (mai mult…)

Ultimul set de analize, efectuate de Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, demonstrează clar că din nici unul dintre cele 18 puţuri forate nu este extrasă apă potabilă. Sunt depăşiri majore la amoniu şi se constată valori crescute la analizele microbiologice. Depăşiri semnificative sunt şi în cazul probelor recoltate la intrarea şi ieşirea din staţia de tratare, dar şi în anumite puncte din reţeaua publică.

Avarii şi apă cu rugină

Reţeaua publică cedează în tot mai multe locuri, în urma efectelor pe care clorul în exces le are asupra conductelor metalice. Iar clorul este folosit în exces pentru a ţine valorile amoniului în limitele maxime admise de legea privind calitatea apei potabile. Prezenţa amoniului în pânza freatică ar fi putut fi detectată după primul foraj, dacă s-ar fi analizat atent calitatea apei din subteran. Sau dacă s-ar fi dat vreo importanţă zvonurilor cu privire la apele amoniacale de la combinatul chimic, care au ajuns în pânza freatică prin anii ’80, o soluţie găsită atunci pentru a se evita deversarea unor cantităţi mari în râul Ialomiţa. Nu au contat nici articolele pe care le-am scris în vara lui 2007, despre conţinutul îndoielnic al apei obţinute din foraje. Atunci, ca şi ulterior, au fost ignorate toate aceste semnale, s-a mers mai departe pentru continuarea unei investiţii de peste 150 de miliarde de lei vechi, investiţie pentru care vom tot plăti rate şi dobânzi la creditul contractat de administraţia publică locală. Efectul? Nu toată populaţia primeşte la robinete apă potabilă, dar o plăteşte ca atare, pentru că nici la o jumătate de an de la trecerea alimentării cu apă pe sursa nouă nu s-a aprobat noul tarif. Probabil că se va întâmpla în această lună, noul tarif urmând să fie aplicat de la 1 ianuarie 2010.

Cât se ştia? (mai mult…)

Ales consilier de către electoratul din Slobozia, după ce a candidat ca independent, Radu Paros s-a înscris în PNL, partid din care, marţi, şi-a dat demisia. Radu Paros comentează sec: „Cauza principală este Gogu Petre…“

După demisia din PDL, Radu Paros a candidat ca independent la funcţia de primar şi consilier al Sloboziei. A reuşit să strângă mai multe voturi de câte avea nevoie pentru a deveni consilier, mulţi dintre cei care i-au acordat votul fiind impresionaţi de campania electorală dusă de acesta. La câteva luni de la alegeri, Radu Paros s-a înscris în PNL, contând pe sprijinul acestui partid pentru a-şi promova proiectele. Numai că, la prima acţiune importantă, strângerea de semnături pentru demiterea primarului Sloboziei pe problema apei din noua sursă a municipiului, partidul a fost cel care l-a trădat. După ce preşedintele PNL Ialomiţa, Gheorghe Petre, a anunţat public că îi susţine demersul, la scurt timp, acest sprijin a fost retras, invocându-se un motiv pueril, acela că, pe pliantele care promovau acţiunea, nu a fost pusă sigla PNL. (mai mult…)

Televiziunea lui Vântu pare să fi avut un rol important în constituirea „Alianţei Bugetare”, în care au intrat mai toate confederaţiile sindicale din ţară. În aprilie 2009, cu un mandat de un an, Consiliul de Administraţie al postului Realitatea TV s-a umplut de liderii principalelor forţe sindicale din România: Liviu Luca (preşedinte FSLI Petrom), Marius Petcu (preşedinte CNSRL „Frăţia”), Iacob Baciu (preşedinte CSDR), Ion Popescu (preşedinte Confederaţia Sindicală „Meridian”), Dumitru Costin (preşedinte BNS), Achille Costin Duţu (preşedinte Federaţia Sindicatelor din Chimie şi Petrochimie). Este vorba de liderii a circa 1.500.000 de sindicalişti, în numele cărora cer salarii cât mai mari, în timp ce postul TV pe care îl administrează datora la stat (la 30 iunie 2009) peste 21 de miliarde de lei vechi, din care aproape 3 miliarde numai din impozite pe venitul din salarii! Din această postură, liderii de sindicat au cale liberă la emisiunile Realităţii şi, în plus, mai primesc şi o indemnizaţie pentru activitatea depusă în Consiliul de Administraţie al societăţii!

(mai mult…)

Silvian Ciupercă, preşedinte PSD Ialomiţa, despre şefii de deconcentrate numiţi de partid: „Nu îşi vor da demisia“

Contactat telefonic, liderul organizaţiei judeţene a PSD a afirmat că „PDL pare să fi uitat că s-a semnat un Procol pentru România, nu pentru PDL“ şi că graba de a schimba prefecţii înseamnă şi anularea acestui acord. Cât priveşte persoanele care ocupă funcţii de conducere în instituţiile deconcentrate din judeţ, Silvian Ciupercă declară: „Nu îşi vor da demisia; din punct de vedere administrativ, trebuie să se achite de responsabilităţi“. Preşedintele PSD Ialomiţa mai spune că „România pare fără busolă“ şi că numai aceste schimbări mai lipsesc. „Au statut de funcţionari publici, unii dintre ei în situaţie definitivă, alţii de interimat“ şi că nu crede „că legea va fi încălcată brutal“.

Cazacu Marinică, preşedinte PDL Ialomiţa: „Ciupercă are un caracter laş, lipsit de demnitate“

Preşedintele PDL Ialomiţa comentează decizia anunţată de liderul judeţean al PSD, de a nu demisiona din funcţie şefii numiţi la instituţiile publice de acest partid: „Este o decizie la care mă aşteptam, care nu are cum să mă surprindă. Ciupercă are un caracter laş, lipsit de demnitate şi nici acum nu se dezminte…“ Cazacu Marinică îi reaminteşte preşedintelui PSD Ialomiţa că persoanele numite în posturi de conducere la deconcentrate nu sunt funcţionari publici. Au fost numiţi pe criterii politice, pe baza unui act normativ aprobat inclusiv de PSD.

Daniela Istrate

Ce este şi cu politica asta! Abia am comentat comportamentul apoliticului Alecsandru Ştiucă la vizita de săptămâna trecută a preşedintelului PSD, Mircea Geaonă, că fostul prefect are cale liberă să se întoarcă acolo de unde a plecat. Adică, în PSD! Că tot se simte atât de bine printre social-democraţi.

Noul ministru de Interne, Vasile Blaga, şi-a început interimatul prin demiterea din funcţie a unor şefi de instituţii, inclusiv a celor 21 de prefecţi numiţi de PSD în primăvara trecută. Printre aceştia, se numără şi Alecsandru Ştiucă. În locul acestuia, ministrul Blaga l-a numit pe Mădălin Teculescu, subprefect al judeţului până la această dată. (mai mult…)

Sindicaliştii din învăţământ speculează orice situaţie care îi poate aduce în atenţia presei centrale, mai ales a posturilor de televiziune, pentru a-şi întări poziţiile pe care le au la vârfurile structurilor pe care le conduc. Grila din noua lege unică de salarizare pentru sistemul bugetar a dat ocazia altor sindicalişti să vorbească până fac spume la gură despre salariile cadrelor didactice, încercând să plaseze această categorie cât mai sus, peste cei din sănătate şi administraţie, dacă s-ar putea chiar la nivelul de sus al grilei respective. Pentru a-şi păstra posturile bine remunerate şi avantajele colaterale, aceşti sindicalişti cu abonamente la anumite televiziuni îşi strigă drepturile, ignorând complet că toţi cei pe care îi reprezintă au şi obligaţii.

Când, de exemplu, Nistor de la „Spiru Haret”, purtătorul de cuvânt a doar vreo 8.000 de sindicalişti din ţară, împroaşcă cu noroi pe oricine are tupeul să-l contrazică, nu poţi să nu te întrebi ce fel de „educaţie” reprezintă. Şi ca el, şi alţii! (mai mult…)

Afirmaţia îi aparţine preşedintelui PDL Ialomiţa, Cazacu Marinică. „Ce e mai clar decât faptul că s-a dat zahăr şi ulei în biserica Sfîntu Gheorghe, prin preot? Iar în ziua dinaintea alegerilor a împărţit iaurt Danone!“, a spus Cazacu, iar viceprimarul Lucian Vlăsceanu, candidatul partidului la funcţia de primar, a declarat că a formulat o sesizare penală în acest caz.

Sesizări fără urmări

Voturile se obţin nu pentru că un candidat sau altul are cine ştie ce program electoral. Nu mai merg nici promisiunile fără şir la care tot apelează unii politicieni. Aşa că s-a perfecţionat singurul „argument“ care mai ţine în faţa electoratului: cadourile de tot felul care trec de la candidat la alegător! (mai mult…)

În Ialomiţa, sunt 46.738 de preşcolari şi elevi, pentru care lucrează nu mai puţin de 3.817 angajaţi, cadre didactice, personal didactic auxiliar şi personal nedidactic. Sunt şcoli în care numărul de elevi nu justifică salariazarea personalului, iar cheltuielile s-ar reduce dacă unităţile de învăţământ ar fi comasate, caz în care nu mai trebuie plătit decât transportul copiilor dintr-o localitate în alta.

Adoptarea unui Cod al Educaţiei, prin care responsabilitatea privind modul în care este organizat învăţământul la nivel local este pasată consiliilor locale ar putea convinge consilierii să ia astfel de decizii, mai ales că sumele pe care statul le va trimite către administraţiile locale vor depinde nu de numărul de salariaţi din şcoli şi grădiniţe, ci de numărul de copii şi elevi. (mai mult…)