Scandalul naţional referitor la grila unică de salarizare, propusă şi asumată de către Guvernul Boc, risipeşte liniştea instituţiilor publice de stat şi dă naştere unor nesfârşite şiruri de proteste, venite din partea tot mai multor categorii de bugetari ce se socotesc a fi neîndreptăţiţi prin reducerea salariilor şi renunţarea la sporurile care, cumulate, depăşeau cu mult salariul şefului statului. Ierarhizarea pe care ar stabili-o legea propusă aşează salariul preşedintelui României pe treapta cea mai înaltă, însumând de 12 ori salariul minim pe economie şi hotărând că abia sub această valoare, reprezentanţii celorlalte puteri în stat şi ai instituţiilor publice să fie remuneraţi. Ocazie numai bună pentru a dezlănţui orgolii sindicale, pentru a pune în mişcare pârghii şi pentru a fi blocate sisteme birocratice, ca formă de protest, toate în defavoarea omului de rând, folosit ca instrument de şantajat Guvernul. Simţind că pierd teren şi că salariile şi pensiile uriaşe uneori, le sunt ameninţate în acest fel, a venit rândul magistraţilor să declanşeze în toată ţara proteste, pe o durată nelimitată, amânând procesele şi dând peste cap întregul sistem judiciar. (mai mult…)

Poliţistul comunitar este, într-un fel, vecinul care îţi dă amendă. Într-un oraş mic, el e sectorist, în cele mai multe dintre cazuri, şi cunoaşte foarte multe despre tine, despre strada ta, despre cei cu care umbli. E de acolo. Şi alternează sfatul-avertisment cu amenda, în chestiuni legate de tulburarea liniştii publice, de îngrădirea şi ocuparea locurilor publice, de utilizarea acestora de către conducătorii auto, de activităţi comerciale ilegale, de salubritate şi depozitarea deşeurilor, şi, în plus, de tot ce înseamnă infracţionalitate, cu menţiunea că în cazul faptelor penale, atribuţiile de a sancţiona revin numai Poliţiei, pe care, de altfel, o însoţesc împreună cu Jandarmeria.

Mai puţin temută decât Poliţia adânc înrădăcinată în mentalul colectiv în ani miliţieneşti, Poliţia Comunitară are parte frecvent de ironii şi luări în râs din partea portofelelor groase, purtate breloc de copilul cui trebuie. (mai mult…)

În urmă cu trei săptămâni, la o şedinţă a Comisiei de Dialog Social, directorul Centrului de Transfuzie Sanguină Ialomiţa, dr. Cristiana Stoian, a prezentat situaţia în care se găseşte unitatea. La vremea respectivă, salariaţii Centrului erau în grevă, nemulţumiţi de condiţiile de muncă în care îşi desfăşoară activitatea şi de veniturile situate cu puţin peste salariul minim pe economie. Cu congelatoare pentru plasmă şi sânge vechi de aproape 20 de ani, cu un spaţiu în care instalaţia electrică a împlinit 40 de ani, personalul face eforturi uriaşe pentru a menţine în funcţiune unitatea. Chiar şi în astfel de condiţii, unitatea ocupă primul loc pe ţară la numărul de litri de sânge recoltat raportat la mia de locuitori.

Prefectul Alecsandru Ştiucă a promis atunci că va merge la ministrul Sănătăţii, împreună cu directorul Centrului. Apoi, a susţinut că va veni în Slobozia un secretar de stat din Minister. Care nu a mai ajuns… (mai mult…)

• Primarul Sava mai spune că, la următoarea şedinţă cu primarii convocată de cei doi capi ai judeţului va aduce o tablă pentru a avea la ce să fie scoşi edilii, dar şi un echipaj SMURD, să nu „pleznească vreo arteră“, când se dau pătrunşi de grija judeţului. În plus, referitor la alegerile prezidenţiale din noiembrie, Sava a afirmat că nu a făcut niciodată campanie pentru altcineva, dar că, de această dată, va face campanie împotriva candidatului PSD, Mircea Geoană.

„Fii responsabil“

Sub acest slogan a fost lansat, la Urziceni, proiectul privind modernizarea reţelelor de canalizare din municipiu. Investiţia, finanţată prin Programul PHARE 2006, este în valoare de 1,3 milioane de euro, finanţare nerambursabilă de la Uniunea Europeană, iar cofinanţarea din bugetul local se ridică la 144 de mii de euro, adică 11% din valoarea totală a acestui proiect. Prin acest proiect, va fi reabilitată reţeaua de canalizare (6.310 metri), dar şi extinderea pe o distanţă de 110 metri a reţelei de canalizare menajeră (colectoare principale şi racorduri). (mai mult…)

„Războiul apei“ continuă în Slobozia. Sunt cetăţeni mulţumiţi, dar şi alţii care semnează listele lui Paros sau care sunt nemulţumiţi de calitatea apei pe care o primesc la robinete, dar nu vor ca primarul să fie demis. De la Primărie se emit comunicate pentru liniştea consumatorilor Urban, comunicate cu rolul de a ne convinge că apa este potabilă, iar consumul acesteia nu reprezintă un pericol pentru sănătatea populaţiei.

Informaţiile contradictorii, mai mult sau mai puţin oficiale, care sunt furnizate consumatorilor din sursa subterană a municipiului, nu fac altceva decât să menţină tulbure situaţia din jurul investiţiei de peste 150 de miliarde de lei vechi făcută de administraţia publică locală. Singurul aspect clar din toată povestea îl reprezintă necesitatea unei surse noi, care să pună capăt dependenţei de Amonil, o societate aflată în pragul falimentului, care deţinea controlul total asupra apei furnizată Urban.

Cum a gestionat administraţia locală derularea acestei investiţii, vom afla probabil după ce poliţia va finaliza ancheta pornită la sesizarea unui partid politic. Şi nu credem că sunt şanse pentru ca, într-un dosar de o asemenea complexitate, răspunsurile să vină prea curând.

Deocamdată, consumatorii sunt puşi în situaţia de a evalua informaţiile primite. Probabil că nu pe mulţi îi interesează dacă banii au fost sau nu cheltuiţi legal, însă calitatea apei pe care sunt nevoiţi să o consume este o temă importantă pentru fiecare. Consumatorul Urban nu vede culoarea politică pe care a căpătat-o apa potabilă, ci chiar culoarea gălbuie a lichidului ce i se furnizează pe conducte. Că de vină sunt chiar conductele, nu înseamnă automat că aceşti consumatori trebuie să aştepte liniştiţi până când administraţia locală face rost de banii necesari pentru schimbarea acestora, iar noua investiţie va fi finalizată. Că „problema“ nu a fost identificată de nenumăraţii specialişti care s-au perindat prin proiect de la primul pas până la recepţia lucrării, este un alt aspect care demonstrează că, atunci când nu se iau în calcul toate variantele posibile, obţinem doar o investiţie care generează necesitatea unei alte investiţii…

Şi, indiferent de numărul de buletine de analiză arătate publicului, acestea nu pot face apa incoloră, acolo unde apa chiar are culoare! Că doar nu se consumă apa din documentele prezentate!

Daniela ISTRATE

• „Războiul apei“ îi poate readuce consilierului Radu Paros statutul de independent. Deşi s-a stabilit de la început că nu va fi politizată acţiunea de strângere de semnături pentru organizarea unui referendum pentru demiterea primarului, preşedintele PNL Ialomiţa a găsit un motiv pueril pentru a-i retrage sprijinul politic consilierului în cauză: lipsa siglei partidului de pe pliante!

• Până acum, au fost strânse 3.200 de semnături.

Fără a se implica în vreun fel în acţiunea de strângere de semnături pentru organizarea unui referendum de demitere a primarului, acţiune iniţiată de consilierul Radu Paros, preşedintele PNL Ialomiţa, Gheorghe Petre, a trecut rapid (de ce oare?) de la o extremă la alta. Adică, de la susţinerea demersului lui Radu Paros la retragerea sprijinului politic pentru acesta. Speriat probabil de amploarea acestei acţiuni, Gheorghe Petre a invocat lipsa siglei partidului de pe pliantele pentru promovarea referendumului. Asta, cu toate că s-a stabilit clar că apa din Slobozia nu va fi politizată, iar pliantul respectiv a primit aprobarea organizaţiei municipale a partidului.

„Toţi au spus să nu politizăm acţiunea, apoi se vine cu o astfel de motivaţie. Am avut acceptul organizaţiei locale exact pe acest plian. Ce să mai spun? Sunt prea supărat şi dezamăgit de reacţia preşedintelui PNL Ialomiţa, ca să iau în calcul o decizie, de a-mi prezenta sau nu demisia din partid. Am o rugăminte către mass-media, să nu mi se mai spună că sunt consilier liberal. Am ajuns în Consiliul Local Slobozia ca independent!“, ne-a declarat Radu Paros.

Consilierul a mai afirmat că, până în prezent, au fost strânse circa 3.200 de semnături.

Daniela Istrate

Gheorghe Catrinoiu susţine că a luat această decizie pentru binele cetăţenilor din municipiul Feteşti, localitate care are nevoie de investiţii majore, mai ales în infrastructură. Edilul şef, care este membru PNL, declară că a bătut la mai multe uşi pentru a primi sprijin, dar că singura care s-a deschis a fost cea a PDL.

Gheorghe Catrinoiu a devenit primarul municipiului Feteşti după scrutinul din iunie 2008. A preluat frâiele unui oraş lăsat de izbelişte de fosta conducere a administraţiei locale şi de mai bine de un an încearcă să rezolve problemele feteştenilor, probleme pe care comunitatea le are de ani de zile. Un sediu nou pentru Consiliul Local, o nouă reţea de apă, drumuri reabilitate, construcţia unei Case de Cultură sau a unei Pieţe Agroalimentare, sunt doar câteva dintre obiectivele pe care Gheorghe Catrinoiu încearcă să le realizeze. Cât priveşte susţinerea declarată pentru preşedintele Traian Băsescu, în eventualitatea unei noi candidaturi, primarul liberal afirmă că va putea să explice cetăţenilor din Feteşti de ce a luat o asemenea decizie.

Consemnăm un interviu acordat în exclusivitate de Gheorghe Catrinoiu:

„ La taxe şi impozite locale avem o încasare foarte slabă…“

-Cum se simte criza la Feteşti?

-Sigur că da. Ca şi în alte sectoare, criza economico-financiară a ajuns şi la Primăria Feteşti. Când spun acest lucru, mă refer la faptul că am început să încasăm mult mai puţin, la impozitul pe venitul global, unde încasările au scăzut cam cu 30%. De asemenea, au scăzut şi încasările la impozitele şi taxele locale.

-Comparativ cu anul trecut, la cât se ridică aceste încasări?

-La taxe şi impozite locale avem o încasare foarte slabă. Pe primele 6 luni, pentru persoane fizice, am încasat doar 25%; la concesiuni, cam 30%; la persoane juridice, până la 30%.

-Ce greutăţi vă crează acest fapt la nivelul administraţiei locale?

-Neavând veniturile pe care ni le-am prognozat, nu putem efectua nici cheltuielile prognozate. Lucrările de investiţie nu mai pot fi executate.

-Puteţi acoperi cheltuielile curente?

-Până acum, am reuşit acest lucru. De vreo două luni, durata de plată a facturilor pentru utilităţi s-a mărit. Avem restanţe, dar deocamdată ne descurcăm. Să sperăm că nu se va aprofunda această criză, dar sunt din ce în ce mai puţin optimist.

-Cu investiţiile sunteţi pe zero, în momentul de faţă?

-Nu pe zero. Avem ceva investiţii în derulare, începute anul trecut.

-Investiţii multianuale…

-Da. Avem proiectul privind realizarea Planului Urbanistic General. Am mai avut un proiect de pietruire şi reabilitare a străzilor. Le-am continuat, dar cu eforturi mari şi avem restanţe la plata acestora. Pentru înfiinţarea reţelei de gaze, etapa a II-a, am prevăzut o sumă din bugetul local, din încasări, dar cum încasările au scăzut… Noi avem ceva bani în fondul de rulment, dar păstrăm banii pentru a derula un proiect de Phare 2006, pentru a asigura partea de cofinanţare. Valoarea proiectului este de un milion de euro şi vizează reabilitarea reţelei de apă Feteşti Gară, etapa I. Este vorba de înlocuirea conductei principale de apă, aproximativ 8 km de reţea. Partea noastră de cofinanţare este de 10%.

„Există o posibilitate clară de a colabora cu PDL şi după alegerile prezidenţiale…“

-Ce face un primar liberal în această perioadă de criză, ţinând cont de faptul că faceţi parte dintr-un partid aflat în opoziţie?

-Dacă privim din punct de vedere politic, nu pot spune că am simţit anumite consecinţe. În schimb, simt o rezistenţă faţă de noile proiecte şi ceea ce doresc să fac. Feteşti-ul are nevoie de anumite proiecte majore, cum ar fi construcţia unei Primării, construcţia unei Case de Cultură, construcţia unei Pieţe Agroalimentare. Eu am făcut mai multe demersuri, am bătut la mai multe uşi, tocmai în ideea de a promova aceste proiecte. Sunt edilul oraşului, sunt primarul tuturor feteştenilor şi vreau să le rezolv aceste probleme majore, iar rezolvarea nu depinde numai de mine.

-Aţi bătut la mai multe uşi. A fost vreuna care vi s-a deschis?

-Da. La PDL. Am avut mai multe discuţii, care mi se par normale. Eu sunt foarte deschis… Şi voi acorda sprijin politic partidului care sprijină proiectele Feteşti-ului.

-La ce sprijin politic vă referiţi?

-Sunt dispus să acord acest sprijin în campania pentru alegerile prezidenţiale, pentru candidatul PDL.

-Asta înseamnă că este foarte posibil să faceţi campanie pentru actualul preşedinte, Traian Băsescu.

-Da, sigur că da. Voi susţine candidatura lui Traian Băsescu.

-Cum credeţi că vor reacţiona colegii de partid?

-Deocamdată nu am avut reacţii. Am mai spus asta, dar înainte de toate, pun interesul oraşului, al feteştenilor, înainte de toate. Chiar dacă vor fi persoane deranjate… Vreau să realizez ceva pentru Feteşti! Există o posibilitate clară de a colabora cu PDL şi după alegerile prezidenţiale.

-Nu luaţi în calcul varianta demisiei din PNL, situaţie în care aţi pierde mandatul de primar…

-Nu se pune problema…

-Dar există varianta excluderii din PNL, ceea ce vă permite să vă păstraţi mandatul.

-Sigur că da.

-Cum credeţi că vor reacţiona locuitorii municipiului dacă, metaforic sau chiar la propriu vorbind, vă vor vedea, în campanie, lipind afişe cu preşedintele Traian Băsescu?

-Nu ştiu, o să văd atunci. Oamenii, dacă vor să înţeleagă, vor înţelege.

Daniela Istrate

• Deşi primarul Sloboziei încearcă să ne convingă de potabilitatea apei obţinută din sursa subterană a municipiului, investiţie care ne-a costat până acum 151 de miliarde de lei vechi, lucrurile nu stau chiar aşa. Sunt buletine de analiză care demonstrează depăşiri majore la indicatorul „fier total“, dar şi depăşiri la „cloruri“. Mai mult chiar, într-un referat de evaluare al Institutului de Sănătate Publică Bucureşti, pus la dispoziţia societăţii Urban şi Direcţiei de Sănătate Publică Ialomiţa dezleagă o parte dintre enigmele calităţii apei. Documentul a fost emis în urma analizei documentaţiei depuse la instituţia în cauză şi a celor patru întâlniri de lucru la care au participat şi reprezentanţii Primăriei Slobozia şi ai Urban. Din studiul realizat de ICIM (care a realizat studiul calităţii apelor subterane şi analiza eficienţei staţiei de tratare a apei) rezultă că s-au efectuat analize chimice pentru fiecare sursă de apă. După spălarea şi curăţirea forajelor, s-au înregistrat depăşiri la amoniu, sodiu şi cloruri. Rezultatele microbiologice au indicat prezenţa bacteriilor coloforme la puţurile P2 şi P6, iar la puţurile P9, P15 şi P17, numărul de colonii a fost crescut (au depăşit 300). Importantă este şi menţiunea că analizarea microbiologică s-a efectuat pe probele prelevate nu de instituţia abilitată, în speţă ICIM Bucureşti, ci de către beneficiar (probabil salariate ale laboratorului de la Urban). Concluziile Institutului de Sănătate Bucureşti: program de monitorizare a tuturor surselor de apă pentru o perioadă de cel puţin un an; elaborarea unui plan de măsuri pentru ca apa produsă să corespundă cerinţelor de calitate înainte de a fi distribuită; monitorizarea atentă a următorilor parametrii: cloruri, THM (produşi de dezinfecţie), plumb, la produsul finit; (mai mult…)

Cheltuiesc peste un miliard de lei vechi în fiecare lună din visteria statului. Fără a avea vreo obligaţie să-şi justifice activitatea pe care, doar teoretic, ajung să o depună. Nu vorbim despre una dintre instituţiile statului, cu zeci de angajaţi şi atribuţii clare în relaţia cu cetăţenii, ci de cei şase parlamentari care reprezintă colegiile din judeţ în Senat şi în Camera Deputaţilor.

Cu acces direct la bugetul public, parlamentarii ajung să-şi deconteze tot felul de cheltuieli, de la deplasări prin ţară şi străinătate la întreţinerea de birouri parlamentare fantomatice.

Dacă la cheltuieli, parlamentarii nu stau tocmai rău, când vine vorba de prezenţa la şedinţe lucrurile stau cu totul altfel. Pentru că nu semnează condica de prezenţă, deputaţii şi senatorii îşi permit să facă orice altceva în zilele de lucru, mai puţin să participe la voturile finale date în şedinţele parlamentare. Indemnizaţia nu se achită în funcţie de prezenţă; este stabilită prin hotărâre de guvern şi de aceasta beneficiază integral fiecare parlamentar, indiferent de activitatea desfăşurată. Sau, mai bine spus, de lipsa acesteia. Că sunt prezenţi au ba la şedinţe sau pe la birourile parlamentare întreţinute pe bani publici, nu contează deloc. Nimeni nu stă să îi verifice şi, oricum, ar face-o degeaba, pentru că nu s-ar schimba nimic.

Că deschid gura doar când depun jurământul, că vorbesc despre tunsul berbecului sau se întorc oral la alegerile din ’92, că nu mai au timp să ia pulsul electoratului ce i-a trimis să populeze Senatul sau Camera Deputaţilor, parlamentarii îşi permit aproape orice.

Continuă să cheltuiască enorm pentru a nu face mare lucru… Şi, din moment ce decizia le aparţine, ştiu foarte bine cum să fenteze criza, pentru a nu fi nevoiţi să taie din banii pe care îi solicită şi îi primesc în fiecare lună, peste indemnizaţia de 70 de milioane de lei ce le intră în conturi.

Sunt parlamentari răsplătiţi de stat cu un sfert de miliard de lei în fiecare lună, deşi au votat doar jumătate din proiectele supuse dezbaterii. Că au absentat atunci când au fost votate celelalte! Şi, dacă nu au probleme la decontarea unor astfel de sume, probabil că nici electoratul nu le va „deconta“ activitatea, în 2012. Nu de alta, dar vor fi tot mai puţini cei care vor pune ştampila pe buletinul de vot, cu candidaţi uninominal sau pe listă!

Daniela ISTRATE

• Chiar dacă nu sunt prezenţi la şedinţe, şi parlamentarii ialomiţeni „înghit“ miliarde de lei din bugetul statului, sub diverse forme:

indemnizaţii, cazare, transport, diurnă, deplasări în ţară şi străinătate, plus chletuielile lunare de zeci de milioane de lei cu salariaţii şi întreţinerea cabinetelor parlamentare din teritoriu;

• Dacă la banii cheltuiţi sunt fruntaşi, nu la fel se pune problema atunci când vorbim de prezenţa la locul de muncă. Pentru că indemnizaţia de parlamentar, dar şi celelalte nenumărate cheltuieli nu depind de semnarea în vreo condică de prezenţă, unii nu par să depună cine ştie ce eforturi pentru a-şi îndeplini obligaţiile pe care le au faţă de electoratul care i-a ejectat într-un fotoliu de deputat sau de senator;

• Prezenţa la voturile finale date în Camera Deputaţilor sau în Senat, pentru cei 6 parlamentari de Ialomiţa, se află între 44% (senatorul Mihăiţă Găină) şi 84% (deputatul Tinel Gheorghe);

În acelaşi timp, cheltuielile totale cu trimişii ialomiţenilor în Parlament au fost de: 1.121.740.000 de lei vechi – deputat Cristina Pocora;

1.112.280.000 de lei – deputat Marian Neacşu –; 742.730.000 de lei – deputat Dan Mircea Popescu; 742.530.000 de lei – deputat Tinel Gheorghe (cheltuielile deputaţilor sunt valabile pe primele patru luni ale anului în curs); 577.605.400 de lei – senator Tudor Panţuru; 498.609.000 de lei – senatorul Mihăiţă Găină (sume consumate de senatori pe primul trimestru al anului).

Un raport făcut public de Institutul pentru Politici Publice arată cât se poate de clar activitatea parlamentarilor români, dacă este să se ţină cont de prezenţa acestora la voturile finale.

Cei 4 deputaţi şi doi senatori de Ialomiţa ocupă locuri modeste în acest clasament, unii aleşi aflându-se în coada listei.

Dacă în numerele trecute ne-am referit la activitatea parlamentarilor ialomiţeni în funcţie de informaţiile aflate pe site-ul Senatului şi al Camerei Deputaţilor, dar şi la cheltuielile suportate de stat cu fiecare dintre ei, completăm tabloul cu prezenţa la şedinţele în care au fost acordate voturile finale proiectelor de acte normative în prima sesiune parlamentară din 2009.

La Senat, s-au înregitrat 213 voturi finale. Mihăiţă Găină (PSD) deţine recordul negativ printre parlamentarii de Ialomiţa, cu o prezenţă de numai 44% la voturile finale. Adică, a votat de numai 94 de ori, ocupând un neonorabil loc 100, dintr-un total de 137 de senatori.

Tudor Panţuru (PDL) înregistrează un procent de 74%, cu 158 de voturi exprimate, şi se află pe poziţia 58.

La Camera Deputaţilor, au fost 311 voturi finale, în prima parte a anului în curs. Primul deputat de Ialomiţa, Tinel Gheorghe (PDL), cu un procent de 84%, este liderul parlamentarilor din judeţ, cel puţin la acest capitol. Dacă democrat-liberalul se situează pe poziţia 106 (din 334 de deputaţi), următorul ca prezenţă este Marian Neacşu (PSD), 69%, pe locul 179. Dan Mircea Popsescu, cu 200 de voturi finale acordate (64%), este pe locul 197 în acest clasament. Iar Cristina Ancuţa Pocora, cu în procent de 49% (152 de voturi finale), se află pe poziţia 257.

Daniela ISTRATE

Daniel Ion (inginer din Feteşti): „Acum suntem aici 3, soţia s-a mutat şi ea, şi aici s-a născut Clara, fetiţa noastră. Acasă nu vreau să mă mai întorc. Am o viaţă aici.”

Români plecaţi în Spania. Ce poţi cuprinde din vieţile lor în câteva cuvinte?  În timp ce citiţi aceste rânduri, ei fie muncesc, fie fură, fie speră la o zi mai bună, fie primesc o veste rea din ţară şi nu pot face nimic pentru că sunt departe. S-au scris şi cântece pentru ei, pe care şoferii de curse internaţionale le speculează şi le spun neîncetat în timp ce îi duc sau îi aduc de peste mări şi ţări. Dar ei? Cine sunt? Ce au lăsat acasă? Se mai întorc în România? Au strâns banii pentru care au plecat? Au învăţat limba şi obiceiurile spaniole?

Mai au timp şi pentru altceva în afară de muncă? Unde e acasă, după atâţia ani?

Sunt de peste tot din ţară. I-am întâlnit în piaţă, în metrou, la restaurant, pe stradă la cerşit, sau având propria firmă şi lucrând cot la cot cu angajaţii lor spanioli.

Românii din Madrid. Câţiva dintre cei peste 500.000 înregistraţi oficial. Aflaţi despre ei: „E rău să fii plecat, dar acum m-am obişnuit aici, şi când merg acasă, mi-e totul pe dos parcă…“
(mai mult…)

Autocarul întârzie să plece. De o oră şoferii se ceartă cu câţiva, încă indecişi, pasageri. Să-i ia sau să nu-i ia în Spania, fără bilet. Aceasta este întrebarea. Soarta şi-un telefon au hotărât. Îi ia pe toţi 9, iar la final, când vor coborî pe pământ nou, telefonul se va transforma într-un om şi le va plăti biletele.

Drumul spre Europa lor

În autocar, sunt cam 80 de persoane, conduse, la propriu, de către 3 şoferi. Şoferii de curse internaţionale sunt, cu siguranţă, o specie aparte. Ei sunt stăpâni 3 zile peste bagajele tale la care nu ai acces, peste urechile tale pe care le umplu cu manele date atât de tare încât te ustură timpanele la coborâre, peste pauzele din benzinăriile Europei, peste hoţii din staţiile de oprire, români din Italia şi Spania, despre care nu-ţi spun nimic, deşi îi cunosc, şi peste şpaga pentru grănicerii români şi unguri, singurul prag de netrecut către civilizaţie. La dus, când românii aveau prin genţi doar nimicuri, cu greu au strâns 60 de euro. Le ardeau buzele să te întrebe tu de ce nu dai, dar ştiu şi ei că nu au voie, şi atunci se mulţumesc să-ţi arunce o privire care numai gând bun nu înseamnă. Sunt nemulţumiţi, au spus că nu merge sub 100, şi că „asta e, o să controleze bagajele, luaţi-vă banii înapoi.”
(mai mult…)

Acest lucru se va întâmpla, însă, abia peste 6 luni de zile, iar asta, întrucât conducerea instituţiei le-a prelungit angajamentele pentru o jumătate de an… Urmare a acestei decizii, situaţia la nivelul personalului DADR nu se anunţă deloc una de invidiat…

„Am primit o hârtie de la Minister, prin care cei care au ajuns la vârsta pensionării sau au depăşit această vârstă trebuie să fie trimişi la pensie, ca să spun aşa. Vreau să vă spun că, în DADR, în momentul de faţă, sunt circa 10 persoane care sunt în această situaţie. Problema nu este că merg la pensie… Eu le-am prelungit această rămânere în instituţie cu 6 luni, pentru simplul fapt că nu putem angaja alţi oameni… Rămânem descoperiţi pe nişte zone, pe nişte centre agricole, unde, pur şi simplu, nu vom mai avea reprezentanţi din cauza faptului că posturile sunt blocate şi nu mai putem angaja”, a precizat Dragoş Soare, director coordonator DADR Ialomiţa. (mai mult…)

Evaluarea învinuiţilor sau inculpaţilor, precum şi supravegherea, asistenţa şi consilierea persoanelor condamnate… Acestea sunt doar câteva dintre direcţiile de activitate ale Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Ialomiţa…

Astfel, în prima parte a anului în curs consilierii de probaţiune au întocmit referate de evaluare pentru peste 40 de învinuiţi sau inculpaţi…

„Referatul de evaluare are rolul de a furniza organului judiciar date privind persoana minorului şi nu numai în perspectivă socială. În acest sens, în ceea ce priveşte întocmirea referatelor de evaluare, în cursul anului 2009, consilierii de Probaţiune, din cadrul Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Ialomiţa, au întocmit un număr de 44 de referate de evaluare, dintre care 17 pentru majori şi 27 pentru minori…”, a declarat  Carmen Mocanu, şef Serviciul de Probaţiune Ialomiţa.
(mai mult…)

• Nu au putut fi închise nici până la termenul limită, nici după acesta…

Astăzi, 16 iulie, expiră termenul limită de închidere a depozitelor de deşeuri neconforme, iar situaţia la nivelul judeţului Ialomiţa nu este deloc una grozavă. Dimpotrivă!

Astfel, din cele 145 de depozite de deşeuri oficiale (numărul real se apropie, însă, de 200, conform reprezentanţilor Gărzii Judeţene de Mediu),  însumând o suprafaţă totală de peste 162 de hectare, numai 55 au putut fi închise până în data de 16 iulie. De asemenea, veşti bune răzbat şi dinspre alte 46 de depozite rurale neconforme de deşeuri nepericuloase. Deşi vor depăşi dead-line-ul impus de Uniunea Europeană, acestea vor fi închise până la finele anului în curs, prin proiecte PHARE în derulare deja. (mai mult…)