• Românii care pleacă la muncă în afara graniţelor ţării nu îşi mai pot lăsa copiii de izbelişte, ci vor fi obligaţi prin lege să găsească o persoană din familie, în întreţinerea căreia să îşi lase odraslele... În caz contrar, riscă o amendă între 2.500-10.000 de lei, potrivit unei iniţiative legislative, adoptate tacit de Senat…

Concret, legea spune că părinţii vor fi obligaţi să anunţe plecarea la primărie, cu 40 de zile înainte… Serviciul Public de Asistenţă Socială va verifica dacă părinţii au respectat toate regulile impuse de prevederile legale… Printre acestea, părinţii vor fi obligaţi să nominalizeze clar la notariat persoana în grija căreia vor rămâne copiii pe perioada şederii în străinătate… Persoana nominalizată trebuie să aibă salariul minim brut pe economie, să treacă un test psihologic, să aibă capacitate deplină de exerciţiu, să nu aibă boli care să o imobilizeze şi să nu fie decăzută din drepturile părinteşti… (mai mult…)

Acesta este bilanţul lăsat în urmă, în Ialomiţa, de vitregiile vremii… Valoarea pagubelor ar putea creşte, însă, cu aproximativ 50% în perioada următoare…

În acest sens, până în prezent, în evidenţele Direcţiei Agricole pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, au fost înregistrate 139 de dosare în vederea obţinerii unor sume compensatorii…

„În momentul de faţă, avem documentaţii depuse pentru 139 de dosare, cu o suprafaţă totală afectată de 36.000 de hectare. Continuă procesul de depunere a acestor documentaţii… În urma acestor informări pe care noi le vom face Prefecturii, Prefectura merge mai departe, la Ministerul Agriculturii şi la Guvern şi cere să se declare, în funcţie de numărul de hectare afectate de secetă şi îngheţ, declararea zonei calamitate. Din calculele făcute, este vorba despre pagube de 28.554.000 RON. Sperăm, însă, că situaţia nu este atât de delicată şi că, deşi pagubele vor creşte, nu o vor face chiar cu 50%”, a declarat Dragoş Soare, director coordonator DADR Ialomiţa.

Despăgubirile se acordă pentru distrugeri mai mari de 30% din suprafaţa cultivată, iar procentul de despăgubire este de 70 din cel al distrugerilor…

Cristi ŞUCA

Conducerea spitalului municipal Feteşti a modificat programul de vizită în unitate. Astfel, dacă până acum cetăţenii care doreau să-şi viziteze rudele internate intrau în spital la orice oră, de acum mai pot intra doar la orele prânzului. Mai mult, nu pot intra la vizită grupuri formate din mai mult de 3 persoane. Managerul unităţii medicale, Stelian Barcari, a precizat că erau necesare aceste schimbări pentru siguranţa asistenţilor medicali şi pentru restabilirea liniştii în spital.

«O asistentă a fost pur şi simplu strânsă de gât de un cetăţean de etnie rromă»

„Este nevoie şi de pază în unitate pentru că în ultima vreme agresivitatea anumitor cetăţeni faţă de cadrele medicale a devenit frecventă. Spre exemplu, în urmă cu câteva săptămâni, o asistentă de pe chirurgie a fost pur şi simplu strânsă de gât de un cetăţean de etnie rromă din Vlaşca, iar aşa ceva nu este posibil, nu este admis. În loc să ne facem treaba şi să tratăm pacienţii, noi trebuie să ne luptăm cu diferiţi indivizi care, deşi nu au nici o asigurare socială de sănătate, au impresia că totul li se cuvine şi că au mai multe drepturi decât ceilalţi cetăţeni ai municipiului.”

Managerul Spitalului Muncipal Feteşti, Stelian Barcari, a adăugat că în momentul de faţă nu sunt bani în bugetul spitalului pentru a aduce o firmă de pază şi de aceea va cere ajutorul administraţiei locale.

Aura RĂDOI

Primul gând, dimineaţa, atunci când gardianul strigă prezenţa în celulă. Anii aceia pierduţi, cu un rost greu de găsit. Şi felul în care viaţa îşi strecoară printre gratii întreaga ei prezenţă. 420 de bărbaţi găsiţi vinovaţi, şi miliardele de clipe în care să lupte cu vina, cu remuşcarea, cu resemnarea sau cu nepăsarea. După felul fiecăruia. Dar toţi cu dor de libertate. Penitenciarul de Maximă Securitate Slobozia îşi deschide porţile. Doar ca să le închidă cu zăvor, în urma lor.

Înăuntru

Bălţile formate după ploaia de cu noapte sunt ochiuri întunecate de apă, strânse în faţa închisorii. 6 bărbaţi, supravegheaţi de un gardian, le mătură încoace şi încolo, mai-mai le-or face să dispară.

Au haine de culoare maro, pe care le poartă cu număr. Privirile unora dintre ei sunt abătute, ale altora sunt animalice, primare. Femei în tot Penitenciarul sunt 5. Două doctoriţe, o doamnă psiholog, o asistentă medicală şi o doamnă jurist. Femeile lor sunt doar în amintiri. (mai mult…)

• Profesorii ialomiţeni nu se înghesuie deloc să îşi declare veniturile obţinute din meditaţii… Astfel, doar 6 cadre didactice de pe raza judeţului Ialomiţa şi-au declarat, la DGFP, veniturile obţinute din meditaţii, în prima parte a anului în curs… Sau măcar o parte din ele…

În unele cazuri, veniturile obţinute din meditaţii îngroaşă conturile lunar cu sume de ordinul miilor de lei… În altele, sumele sunt de ordinul sutelor… Frapează, însă, faptul că, în ambele cazuri, profesorii meditatori  îndeamnă la evaziune fiscală… Nu de alta, dar simplul fapt că numai 6 profesori, din cei peste 3.000 aflaţi în activitate, şi-au declarat, în prima parte a acestui an, veniturile obţinute din meditaţii spune multe… Poate, chiar prea multe…

„În anul 2009, la nivelul DGFP Ialomiţa, au fost înregistraţi ca persoane fizice autorizate un număr de 6 profesori, materiile la care aceştia sunt autorizaţi fiind: limba română, limba engleză şi matematică”, a declarat Liliana Ciomârtan, purtător de cuvânt DGFP Ialomiţa.

Pentru a intra în legalitate, profesorii nu au de parcurs decât câţiva paşi simpli, ca lumina zilei…

„Pentru a deveni persoană fizică autorizată, care obţine venituri legale din meditaţie, paşii sunt foarte simpli: trebuie să se deplaseze la DGFP, cu o copie după actul de studii-diploma de licenţă-copie după cartea de identitate şi o copie a actului de domiciliu, sau unde îşi desfăşoară activitatea de meditaţie. Venitul se plăteşte trimestrial. La începutul anului, se face o estimare a veniturilor, după care se va plăti trimestrial”, a mai adăugat Liliana Ciomârtan.

Este cert că nu toţi cei peste 3.000 de profesori din judeţ oferă meditaţii în particular, însă la fel de cert este şi faptul că, în afara celor 6 profesori, demni de laudă de altfel, ceilalţi nu dau doi bani pe faptul că încalcă legea cu bună ştiinţă…

Cristi ŞUCA

„Litoralul românesc e tot mai murdar cu trecerea anilor. Şi nu înţeleg de ce alegem să murdărim, în loc să avem locuri frumoase de care să ne bucurăm…”

Am nevoie de o vacanţă! Vă sună cunoscut, nu-i aşa? Printre birouri şi griji, şi praf, şi arşiţă, şi angoase citadine, gândul unei vacanţe e singura adiere de bucurie.Agenţiile de turism se luptă în oferte, care mai de care mai îmbietoare, iar pensiunile îşi aşează floarea la butonieră şi zâmbesc a gazdă bună cu profit.

Dar, le călcăm pragul şi anul acesta? Sau ne luăm hainele colorate şi zburăm peste mări şi ţări? Dăm o ultimă şansă litoralului românesc?  Vacanţa e numai pentru alţii?

Sunt atâtea variante… care-i cea potrivită cu planurile dumneavoastră pentru această vară? (mai mult…)

Toamna trecuta, diversi candidati la functia de senator sau de deputat ne agresau pe strada cu discursuri învatate din vreme, în care nici macar ei nu credeau. Contra unui pliant sau a unui balon colorat, politicieni locali sau aterizati în judet cu sustinere de la centrul de comanda al partidului si-au pus masca îngrijorarii, doar îi va crede cineva ca sunt profund impresionati de situatia în care se afla majoritatea ialomitenilor, mai ales cei din mediul rural. Si, pentru ca e mai greu cu astfel de materiale de campanie sa convingi electoratul, s-a trecut limita legii, la fel cum au facut-o de fiecare data, au încins gratarele de mici, au golit depozitele de alimente, totul pentru a trezi din amorteala un electorat dezamagit si scârbit de politica.

Sita uninominalului a cernut, nu tocmai corect, candidatii, iar 6 dintre acestia au ajuns sa reprezinte parti din populatia judetului în Parlamentul României, doi ca senatori si patru ca deputati.

Alegerile au trecut si, dupa sase luni, oamenii îsi mai amintesc figurile celor care le-au batut la poarta doar cu ajutorul afiselor care au rezistat pe garduri. Pentru ca, de vazut, îi vor mai vedea probabil prin 2012, când le vor invada iarasi ulitele prafuite.

La 6 luni de mandat, nu toti cei sase parlamentari au cu ce se mândri. Daca nu punem la socoteala activitatea din teritoriu depusa de unii doar în campania electorala abia încheiata, unii dintre alesi s-au instalat confortabil în fotoliile din Parlament, uitând de unde au plecat si cine i-a trimis acolo. Au deschis gura când au depus juramântul de credinta sau pe teme care nu au nimic în comun cu problemele cu care se confrunta ialomitenii. Ba ca au vorbit despre propriul statut, ba ca au facut analiza alegerilor din 1991, ba ca au folosit tribuna parlamentara pentru rafuieli politice. Despre actiunile cu efecte concrete, este mult mai putin de spus. Câteva plimbari prin localitatile din judet, nu pentru întâlniri cu electoratul, ci cu reprezentantii administratiilor publice locale, colegi de partid cu alesul în cauza. Cu vreo doua exceptii, parlamentarii au cabinete în teritoriu doar pentru a putea plati un salariu si a putea justifica jumatate din cei 70-80 de milioane de lei pe care îi încaseaza lunar pentru întretinerea unui asemenea cabinet…

Nici nu conteaza ca, întrebati fiind de numele celor care îi reprezinta, majoritatea ialomitenilor ridica din umeri… Nu le cunosc numele, daca le-au stiut vreodata… Iar despre cum muncesc pentru binele lor, nici nu poate fi vorba…

Daniela Istrate

• Din bugetul de stat li se achita o indemnizatie neta de 55 de milioane de lei vechi, vreo 80 de milioane pentru biroul parlamentar din teritoriu, factura la hotel sau 20 de milioane pentru chirie, plus masina, sofer, deplasari…

• Cu ce efecte asupra electoratului care i-a propulsat în Parlament?

• Senatorul Mihaita Gaina a deschis gura în plen doar când a depus juramântul, iar senatorul Tudor Panturu a avut o singura interpelare, pe tema garzilor din spitale;

• Deputatii stau mult mai bine la statistica;  Cristina Pocora a luat cuvântul de 16 ori, Gheorghe Tinel de 14 ori, Marian Neacsu de 9 ori, în timp ce Dan Mircea Popescu a punctat de doua ori;

• Cât priveste activitatea din teritoriu… Unii nu au mai trecut prin Colegiu din noiembrie 2008!

Activi, mai ales în campanie!

Despre alegerile uninominale s-a spus ca este una dintre metodele cu care parlamentarul va fi legat de electoratul din Colegiul pe care îl reprezinta. Ca nu este la fel cu alegerea pe lista, când nimeni nu reprezinta pe nimeni… S-au taiat teritoriile pe harta, s-au împartit judetele în Colegii, iar campania electorala din noiembrie a fost un alt concurs de promisiuni, în care nu au crezut nici cei care le-au formulat si, mai ales, nici cei catre care s-au lansat.

Primele alegeri uninominale au trecut si, din decembrie 2008, avem parlamentarii nostri, un senator si un deputat…  Si, asa cum se întâmpla mereu, indiferent de formula de vot aplicata, unii dintre alesi uita rapid de cei care i-au trimis pe un fotoliu comod de parlamentar. Iar de ajuns în Colegiu… Poate o vor face, dar la alegerile din 2012 si în Colegiu unde vor candida atunci!

Dar sa vedem care este activitatea parlamentarilor ialomiteni, dupa 6 luni de mandat, activitate asa cum este reflectata pe site-urile Senatului si al Camerei Deputatilor. Au deschis gura pe vreun subiect sau altul, în plus fata de momentul depunerii juramântului? Au adresat interpelari guvernului, se regasesc printre initiatorii unor proiecte de lege? Si cum stau la capitolul „avere”?

Senatorul Tudor Panturu, o interpelare în 6 luni

Colegiul 1 pentru Senat a fost adjudecat de Tudor Panturu, candidat PDL. Este membru în Comisia pentru egalitate de sanse. În afara juramântului depus în decembrie 2008, Tudor Panturu a mai bifat la activitatea depusa o interpelare, în 9 martie 2009, privind situatia efectuarii garzilor în spitale.

În decembrie 2008, senatorul Panturu declara ca detine un teren intravilan (4.000 de mp) în localitatea Ciulnita, unde are si o casa de vacanta, din 1990. Mai detine un apartament în Bucuresti, cumparat în 1980, un alt apartament în Slobozia, din 1984, dar si un spatiu comercial, de 50 de mp, din 2001, cumparat în Slobozia. Ca autoturisme, sunt mentionate un BMV si un Mercedes, fabricate în 1998. Avea 3 carduri, în valoare de 70, 40, respectiv 45 de milioane de lei vechi. Veniturile, aferente anului precedent, au fost de 860 de milioane de lei, remuneratia de manager al Spitalului Judetean de Urgenta din Slobozia, în timp ce, pentru sotie, a declarat doua sume, 314 milioane, ca medic în acelasi spital, si 219 milioane, bani câstigati la cabinetul medical particular.

Activitatea din teritoriu a senatorului se deruleaza într-un anonimat total. Adica, numai domnul senator stie pentru ce încaseaza vreo 70 de milioane de lei, numai pentru activitatea de la acest cabinet!

Senatorul Mihaita Gaina, dupa juramânt, tacere!

Ales pe Colegiul 2 Senat, Mihaita Gaina a ajuns senator candidând din partea Aliantei PSD+PC. Foarte activ în campania electorala, în special la împartit mici si bere, senatorul Gaina s-a stins dupa ce a depus juramântul de credinta fata de popor. Cei care se ocupa de site-ul Senatului trebuie sa fie multumiti, pentru ca nu au avut mare lucru de postat în dreptul senatorului de Ialomita. Ma rog, de Cazanesti! 0 (ZERO) la luari de cuvânt, aceeasi cifra la întrebari si interpelari, si tot atâta implicare si la initiative legislative. Ca activitate, este ZERO. Bine ca are un cabinet parlamentar la Amara. La parterul unui bloc, dar exista.

Mihaita Gaina face parte din Comisia pentru munca, familie si protectie sociala. O comisie în care se poate munci, nu gluma, tinând cont de problemele ialomitenilor pe care îi reprezinta.

Ca inginer, Gaina s-a transferat de la o institutie la alta, între 1992 si 2008, trecând pe la Inspectoratul pentru Protectia Muncii, Agentia pentru Protectia Mediului, Consiliul Judetean Ialomita. Ales vicepresedinte al CJI în vara lui 2008, Gaina a îndeplinit aceasta functie timp de o jumatate de an.

Conform declaratiei de avere, din decembrie 2008, senatorul detine: 10 ha de teren agricol si 1 ha în intravilan, terenuri mostenite în 2005, în comuna Leu (jud. Dolj); o casa mostenita în aceeasi localitate; 1.200 de mp de teren intravilan la Perieti, cumparat în 2007; un apartament în Slobozia, din 1992; un apartament în Bucuresti, din 2003; ca venituri, este mentionata suma de 200 de milioane de lei, salariul de director executiv adjunct la CJI.

Asa cum si-a trecut în CV, senatorul cunoaste bine doua limbi: franceza si engleza. Probabil ca ar fi mai bine daca ar folosi mai mult limba româna, pentru a se face auzit si în plenul Senatului, nu doar pe holurile institutiei!

Deputatul Cristina Pocora, 22 de interpelari, 6 propuneri legislative

Dintre cei 4 deputati de Ialomita, începem cu Cristina Pocora. Si pentru ca este deputat în Colegiul 1, dar si pentru ca, macar pe hârtie, are cea mai sustinuta activitate parlamentara în cele 6 luni de mandat.

Cristina Pocora este membru în Comisia pentru munca si protectie sociala din Camera Deputatilor si este presedintele Subcomisiei pentru protectia copilului si al Comisiei pentru egalitate de sanse pentru femei si barbati. Deputatul PNL a luat cuvântul de 16 ori, a facut 3 declaratii politice, are 6 propuneri legislative, a adresat 22 de întrebari si interpelari si a semnat 6 motiuni de cenzura. Printre propunerile legislative se numara: privind învatamântul superior, privind învatamântul preuniversitar, privind statutul personalului didactic, privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. În privinta întrebarilor si a interpelarilor, amintim: situatia microbuzelor scolare; punctul de taxare de pe Autostrada Soarelui; situatia existenta la nivelul administratiei din Movila; situatia agricultorilor; aderarea la normele Schengen; sustinerea elevilor cu posibilitati materiale reduse; proiectele de investitii locale. Cât priveste declaratiile politice, consemnam câteva dintre temele abordate: „Mama – prioritate nationala”; „Somaj, ultima grija a premierului Boc: 100-120 de mii de someri pe luna”.

Declaratia de avere, din 10 iunie 2009, contine: 97,24 mp, teren intravilan (în indiviziune), din 2007, în Bucuresti; o suma de 78 de milioane de lei obtinuta din vânzarea unui autoturism; datorii de 12,900 de euro, dar si un credit ipotecar de 50.840 de euro. Veniturile aferente anului trecut au constat în: 840 de milioane (indemnizatie, Guvern); 271 de milioane de lei, ca membru în Consiliul de Administratie a AFER; 236 de milioane de lei, ca membru în CA al CN Loteria Româna; 40 de milioane, indemnizatia de deputat în decembrie 2008, si 10 milioane de lei, profesor asociat la Facultatea de Drept de la Universitatea Bioterra (sume brute).

Cristina are cabinet parlamentar la Fetesti si sustine audiente si în teritoriu (de exemplu, la Movila).

Deputatul Marian Neacsu, intâlniri în Colegiu

Mult mai activ în teritoriu este si deputatul social-democrat Marian Neacsu. Este singurul candidat care si-a adjudecat mandatul de parlamentar din prima, obtinând peste jumatate plus unu din voturi. Marian Neacsu si Cristina Pocora sunt singurii care emit comunicate de presa, care vizeaza ativitatea din teritoriu a acestora. Poate si pentru ca au ce comunica…

Este membru al Comisiei pentru politica economica, reforma si privatizare.

Deputatul Neacsu a luat cuvântul în plen de 9 ori (în 8 sedinte), a facut 5 declaratii politice si a adresat 10 întrebari si interpelari Guvernului.

Printre temele abordate se numara: strategia de reabilitare a infrastructurii rutiere la nivel judetean; stadiul proceselor de asociere a fermierilor si a procesatorilor din România; sprijinirea agriculturii si industriei alimentare; cazarea elevilor din mediul rural care studiaza în alte localitati decât cea de domiciliu; plati restante pentru suprafata aferente anului 2007, care blocheaza activitatea fermierilor. Ca declaratii politice punctam: „Demagogia liberala salveaza industria îngrasamintelor chimice?”; „Al 12-lea ceas pentru APIA”; „Sprijinim performanta sau stimulam rezultatele proaste?”; „Nevoia de medici în judetul Ialomita”.

Declaratia de avere, depusa în data de 10 iunie 2009, contine: 1100 de mp în intravilan, la Slobozia, teren cumparat în 2006; 50% dintr-un teren de 1.200 de mp, situat în comuna Crisan, jud. Tulcea, în satul Mila 23, din 2004; 16,2 ha de teren agricol la Slobozia, teren cumparat între 1991 si 2007; un apartament în Slobozia, cumparat în 1992; 50% din casa de vacanta, construita pe terenul de la Mila 23; doua autoturisme Daewoo (din 1995) si un Nissan (din 2006); actiuni si parti sociale la 3 societati comerciale, la care figureaza cu împrumuturi acordate în nume personal (în valoare de 3 miliarde, 4,15 miliarde, respectiv 2,8 miliarde de lei); are un credit de 50.000 CHF, scadent în 2022. Veniturile familiei, în 2008, au constat în: sotul – 58,91 milioane de lei, indemnizatie, Consiliul Local Slobozia; 32,51 de milioane, indemnizatie Camera Deputatilor; 643 de milioane de lei din exploatatie agricola; sotia – salariul de la ASP, în cuantum de 471,83 de milioane de lei.

Deputatul Dan Mircea Popescu, a fost, a plecat…

Fiind impus de la centru printre candidatii PSD+PC în Ialomita, Dan Mircea Popescu a fost plasat pe Colegiul 3 Cazanesti. CV-ul deputatului impresioneaza, a fost pe rând consilier prezidential (1990-1991); în 1991 a fost ministrul Muncii; senator în mandatele 1992-1996 si 2000-2004; în 2004, ministru al Muncii; senator 2004-2008. Numai ca problemele nu se rezolva cu CV-ul. Este si o dovada a faptului ca, din moment ce legatura cu judetul Ialomita s-a facut dintr-un motiv strict electoral, reprezinta electoratul din Colegiul Cazanesti la fel de mult cum îi reprezinta pe cei din Colegiul Dabuleni.

Este membru al Comisiei pentru munca si protectie sociala din Camera Deputatilor. Daca luam în calcul si depunerea juramântului, atunci a vorbit în plen de doua ori, în 6 luni. A facut o singura declaratie politica („o analiza politica si nu numai a primelor alegeri libere din România din 20 mai 1991”; adica exact de ce au nevoie ialomitenii!!!) si se afla printre initiatorii a doua proiecte de lege (cu privire la salarizarea si alte drepturi ale personalului militar din institutiile publice de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala; iar al doilea proiect vizeaza recunoasterea diplomelor si calificarilor pentru profesiile reglementate în România).

Ca avere, Dan Mircea Popescu si-a declarat, la 1 iunie 2009: un apartament cumparat în1991, în Bucuresti; un autovehicul Volvo S40, din 2008; doua depozite bancare, de 39.300 dolari SUA si de 14.200 de euro. Veniturile familiei pentru 2008, au fost de 470 de milioane de lei, indemnizatia de senator a lui Dan Mircea Popescu si 39.000 de euro, venitul de ambasador al sotiei.

Deputatul Gheorghe Tinel: „Nea Alecu, nea Alecu, tunde oaia si berbecul”

Gheorghe Tinel, membru al PNTCD între 1996 si 2001, a trecut la PNL în 2002, iar, din 2007, face parte din PDL. A candidat în Colegiul 4 si, desi nu a obtinut cel mai bun rezultat comparativ cu ceilalti candidati ai partidului, a obtinut un mandat de deputat, pe baza formulei de calcul impusa prin metodologia uninominalului.

Gheorghe Tinel face parte din Comisia pentru agricultura, silvicultura, industrie alimentara si servicii specifice. A luat cuvântul de 14 ori, are 5 declaratii politice, este printre initiatorii a 6 propuneri legislative si a adresat doua întrebari si interpelari. Printre proiectele de lege se numara: cel privind statutul deputatilor si senatorilor; privind organizarea si functionarea societatii române de Rodiodifuziune si a Societatii Române de Televiziune; pentru stabilirea parteneriatului între stat si biserica în domeniul asistentei sociale. De asemenea, se regaseste printre initiatorii proiectului de lege privind comercializarea produselor agroalimentare. Absorbtia fondurilor europene prin Programul Sapard a fost tema uneia dintre interpelari. Ca dezbateri politice, amintim de cele intitulate: „Nea Alecu, nea Alecu, tunde oaia si berbecul”; „Taranii ialomiteni si testul satelitului”; „Cum nu poate performa managementul primarului liberal al municipiului Urziceni”…

Gheorghe Tinel a ocupat diverse functii în Ministerul Agriculturii, printre care si cea de sef al Corpului de control al ministrului, între 2005 si 2007.

Conform declaratiei de avere (decembrie 2008), familia deputatului detine, din 2007, la Fierbinti, 3.300 de mp de teren intravilan si o casa de vacanta, donatie de la parinti. Familia mai este proprietara pe 540 de mp de teren intravilan, în Bucuresti, din 2008; o casa de locuit, cumparata în Bucuresti, din 2008; un apartament în Bucuresti, cumparat în 2000. În noiembrie 2008, a obtinut suma de 113.000 de euro din vânzarea unui apartament. Ca datorii, sunt mentionate 3 credite bancare, în cuantum de 1,27 de miliarde de lei; 30.000 de euro, respectiv 300.000 de euro. Ca venituri, sunt mentionate: 350 de milioane, salariul de director la Ministerul Agriculturii; 20.600 de euro, împrumuturi pe 3 ani. Venitul obtinut de sotie, la un birou notarial din Tunari (jud. Ilfov) a fost de 8,4 miliarde de lei.

Daniela Istrate

Aflata la finalul mandatului de europarlamentar, Maria Petre a gasit o solutie pentru a ramâne la Bruxelles si Strasbourg. Dupa ce a ratat un loc eligibil pe lista de candidati a PDL, a demisionat din partid si a încercat sa candideze ca independent, fara a reusi sa strânga numarul de semnaturi necesare depunerii candidaturii, Maria Petre revine. Sau ramâne… La Bruxelles… Însa nu ca europarlamentar!

Maria Petre va fi euro-consilierul lui Gigi Becali! Acel euro-consilier despre care Becali a vorbit acum câteva zile, fara însa a-i dezvalui numele.

Ce au în comun cei doi? Se poate spune ca pe Nicoleta Savin, un fel de jurnalist de casa al lui Becali (director pe la Becali TV), care a condus cu succes spre esec strategia electorala pentru Primaria Slobozia dusa, în iunie 2008, de Maria Petre. Daca mai au si altceva în comun, nu se stie! (mai mult…)

„În functie de starea psihica, are modalitati proprii de abordare; fie invoca Divinitatea si ameninta cu formula «Sa dea Dumnezeu sa moara pacientul ca o sa vezi ce se întâmpla…», fie adopta un limbaj «academic» folosind cuvinte de genul «nenorocito» sau «criminalo»…”

• Este vorba de managerul Spitalului Judetean de Urgenta din Slobozia, dr. Vasile Olaru, proptit în functie de PSD, pe criterii de competenta, se întelege!

• Acuzatiile îi sunt aduse de directorul Centrului de Transfuzie Sanguina Ialomita, dr. Cristiana Stoian;

• Cu documente pe masa, directorul CTS demonstreaza ca, în Spitalul din Slobozia, pacientul devine important în doua situatii, ori este cunostinta cuiva, ori este vorba de un caz extrem, suspect de malpraxis;

• Un pacient a ajuns la Spitalul Floreasca în stare foarte grava, cu hemoglobina 2 gr.%, trimis de la Slobozia, fara a se face vreo cerere pentru a-i fi transfuzat sânge. Un alt pacient, cu hemoglobina 4,5, a stat patru zile în aceasta stare, dupa care, tratat ca fiind urgenta, s-a solicitat sânge pentru el; (mai mult…)

„Astia sunt parlamentarii nostri. Oricum, sunt de umplutura acolo, la Bruxelles. Suntem mici, iar alde Becali si Vadim o sa ne faca si mai mici. Cine sa ne ia în seama cu circarii astia de doi lei?”

Si-au facut pohta ce-au pohtit? Întocmai, si-au facut-o. Vadim, Becali si EBA sunt europarlamentari. Conform Biroului Electoral Central, în ziua alegerilor europarlamentare, au fost 4.840.032 de voturi valabil exprimate, cu tot cu cele 668.217 voturi de pe listele suplimentare. Undeva la 30% din populatia cu drept de vot din întreaga tara si din diaspora.

Gâlceava pe victorie, dintre numarul de mandate câstigate de PD-L si PSD-PC a fost prim-planul. Însa, printre cei 33 de europarlamentarii desemnati sa mearga în Parlamentul European, s-au adunat la numar, alesi prin libera optiune si cu draga inima si 3 reprezentanti „de seama”, ai diplomatiei românesti. Cu ei, România poate sta linistita la Bruxelles. În Ialomita, bunaoara, PRM-ul a stat confortabil, învingând PNL-ul, de exemplu. (mai mult…)

Dai sânge ca sa traiesti si tu, si ca sa traiasca si cel de lânga tine. Daca esti sarac, si o faci pentru cele 7 bonuri valorice, a câte 8 lei fiecare, de 4 ori pe an, esti „clientul” lor. O educatie civica, a donarii dezinteresate, pentru rezerva de sânge a spitalului, nu exista. Cei care îsi întind bratul spre a dona, sunt cei saraci, sau apartinatorii, în cele mai numeroase cazuri, oameni care doneaza pentru rude sau colegi aflati în situatii limita.

Probleme la Centrul de Transfuzie sunt multe: personalul medical e insuficient, banii pentru bonurile valorice destinate donatorilor nu au mai fost primiti de luni bune, fiind nevoie de solutii aproape scamatorice pentru a se gasi o rezolvare si, ca si cum nu ar fi de ajuns, lor li se adauga conflictele ce ard la foc mocnit între medicii de pe sectii.

Zilnic, la Centrul de Transfuzie, vin cam 30-40 de donatori. Unii vin pentru prima data, unii vin ca la o a doua slujba. (mai mult…)

Majorarea cu 30% a taxelor percepute pentru tarabele din pietele, târgurile, oboarele si bazarul municipal a stârnit reactii pe masura din partea comerciantilor….

Comerciantii din bazarul municipal sunt revoltati de majorarea impusa de factorii locali si sustin ca acest lucru nu face decât sa descurajeze. În conditiile în care încasarile sunt mult sub asteptari, sustin comerciantii, majorarea chiriilor percepute nu face decât sa toarne gaz peste foc…

„Masura e foarte drastica, pâna la urma urmei, ca noi nu avem vânzari…”

„E aiurea! Nu merge vânzarea pe luna, nu merge nimica, nu sunt clienti… Ne-a marit de la 4 milioane la 5 milioane… Nu avem posibilitate… Nu ne descurcam din bazar, de aici… Toata lumea ar trebui ca sa vorbeasca, sa faca ceva, sa fie de partea noastra, ca ei de pe urma noastra traiesc… Nu spune nimeni sa nu mareasca… Sa mareasca cu 2-300 de mii, dar nu cu un milion dintr-o data… Nu avem posibilitate!”, a declarat Paul Munteanu, unul dintre comercianti… (mai mult…)

Primaria municipiului Fetesti a demarat vânzarea cabinetelor medicale catre medicii care îsi desfasoara în prezent acolo activitatea. Pâna în prezent au fost vândute 20 de cabinete medicale din 29 scoase la vânzare prin negociere directa la nivelul municipiului Fetesti. Primaria municipiului Fetesti a demarat vânzarea cabinetelor.

Primarul Gheorghe Catrinoiu a specificat ca dupa finalizarea procesului de negociere, cabinetele medicale ramase nevândute si libere de sarcini, vor fi scoase la licitatie. „Am demarat vânzarea cabinetelor medicale în baza OUG 68/2008 privind vânzarea spatiilor proprietate privata a statului sau a unitatilor administrativ teritoriale, cu destinatia de cabinete medicale, precum si a spatiilor în care se desfasoara activitati conexe actului medical. Prin Hotarârea Consiliului Local 30/2008 vânzarea acestor spatii, ce apartin Policlinicii si dispensarelor municipiului Fetesti, a început la sfârsitul anului 2008. Pâna în prezent au fost vândute 20 de cabinete medicale din 29 scoase la vânzare prin negociere directa,  conform legii”, a declarat primarul municipiului Fetesti, Gheorghe Catrinoiu.

Dupa finalizarea procesului de negociere, cabinetele medicale ramase nevândute si libere de sarcini, vor fi scoase la licitatie.

Aura Radoi

O fetita de numai 5 ani, din Fetesti, a ajuns la spital dupa ce a fost accidentata de un autoturism. Din primele cercetari efectuate la fata locului a rezultat faptul ca, în jurul orei 09.30, fata, fiind nesupravegheata, s-a angajat în traversarea Strazii Siretului din localitate, în fuga, prin loc nepermis si fara sa se asigure, moment în care a fost accidentata de un autoturism ce se deplasa regulamentar.

În urma testarii cu aparatul etilotest, a rezultat faptul ca soferul nu se afla sub influenta bauturilor alcoolice. Purtatorul de cuvânt al Inspectoratului de Politie Ialomita, Daniela Salaoru aduce în atentia parintilor câteva recomandari de care copiii acestora trebuie sa tina cont atunci când se afla în postura de pieton, pentru a nu ajunge în cea de victima. „Sa traverseze drumurile publice numai prin locurile unde sunt indicatoare sau marcaje pentru trecerea pietonilor, iar în lipsa acestora pe la coltul strazilor, dupa ce s-au asigurat în prealabil ca din ambele sensuri nu se apropie nici un autovehicul; sa nu se angajeze în traversarea strazii în fuga, prin fata sau prin spatele autovehiculelor stationate ori a mijloacelor de transport în comun oprite în statii; sa circule numai pe trotuare, iar în lipsa acestora pe potecile laterale ale drumului public; sa circule numai pe partea stânga a drumurilor publice, daca acestea nu au trotuare sau poteci.

Aura Radoi