Ordonanţa actualului prim-ministru Emil Boc prin care se interzice cumulul pensiei de la stat cu salariul de la stat a fost considerată neconstituţională de către boşorogii Curţii Constituţionale. Părându-li-se normal ca şmecheri ca ei să încaseze salarii barosane şi pensii nesimţit de mari, suportate din birurile la care au fost înjugaţi cetăţenii care muncesc cu Carte de muncă, membri Curţii Constituţionale au dat un verdict ruşinos şi deopotrivă scandalos. Punând pe tapet „dreptul la muncă” şi „dreptul la pensie” neruşinaţii şi-au asigurat şi pe mai departe cumulul de venituri din salariul bugetar şi din pensia de la buget. Fireşte, toată această mascaradă n-ar fi fost posibilă dacă ex-premierul Călin Popescu Tăriceanu n-ar fi îngăduit existenţa acelor nemernice Legi speciale care conferă magistraţilor, militarilor, poliţiştilor, aviatorilor, parlamentarilor şi-altor asemenea categorii socio-profesionale dreptul să încaseze tot felul de sporuri care umflă anormal salariile lor în baza cărora se calculează pensiile la fel de neruşinate. (mai mult…)

Păi, vreo 400 de miliarde s-au cheltuit pentru lefurile salariaţilor din Primărie şi de prin unităţile de învăţământ de pe raza municipiului. Şi când mult mai puţin de-atât s-au cheltuit pentru investiţii, cum credeţi că s-ar fi putut dezvolta acest biet orăşel?!

În această colosală sumă de bani publici intră, desigur, şi cele 500 de miliarde cu care ne-a îndatorat la bancă, Gabi Ionaşcu. Vreţi să ştiţi cât reprezintă dobânzile plătite de noi toţi pentru interesele edilului-şef? Ei, bine, potrivit ultimei rectificări a bugetului Primăriei municipiului Slobozia acestea se cifrează în jurul valorii de 20 de miliarde de lei vechi. Ce (NU) s-a realizat, de fapt, din acest împrumut la care deja plătim dobânzi usturătoare vă vom spune cât de curând. (mai mult…)

La ieşire din Slobozia către Bucureşti, nu peste mult timp va funcţiona, la standarde europene, un Ansamblul Comercial în care magazinele specializate vor fi precum perlele coroanei: veritabile!

Joi, 15 ianuarie 2009, în prezenţa oficialităţilor locale, a constructorilor şi a unui număr impresionant de invitaţi a avut loc deschiderea oficială a lucrărilor de construcţie necesare pentru ca nu peste mult timp ialomiţenii să se poată bucura cu adevărat că merg la cumpărături. (mai mult…)

Luna aceasta, în timp ce încă se află în vacanţă parlamentară, stimabilul vrea să se întâlnească şi cu cetăţenii localităţilor pe care, cică, le reprezintă în Parlamentul României.
Primari, viceprimari, consilieri locali – chiar şi foştii primari şi viceprimari – lideri ai organizaţiilor locale ale partidelor, patroni de firme, preoţi şi nu în ultimul rând  directori ai instituţiilor ce-şi desfăşoară activitatea pe raza localităţilor care alcătuiesc Colegiul Uninominal nr. 2 Slobozia sunt aşteptaţi să intre într-un dialog constructiv cu  deputatul Marian Neacşu. Plin de abnegaţie, fostul consilier prezent degeaba în aproape toate mandatele de după ’89 a întocmit chiar şi un Program de întâlniri cu autorităţile locale şi factori de decizie din Slobozia şi din cele 9 (nouă) comune. (mai mult…)

 „ Direcţia Generală a Finanţelor Publice Ialomiţa informează contribuabilii, notari publici, care au obligaţia calculării, încasării şi virării impozitului pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal că, până la 26 ianuarie 2009, au obligaţia să completeze şi să depună, la organul fiscal competent, „Declaraţia informativă privind impozitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal”, formular 208. Declaraţia va cuprinde tranzacţiile prin care s-au efectuat transferuri ale dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, supuse impozitării.
Declaraţia se depune semestrial la organul fiscal în a cărui rază teritorială se află sediul biroului notarial, astfel: (mai mult…)

Stan Bâtlan – şeful poliţiştilor ialomiţeni nu spune nici care-i cuantumul bugetului pe care l-a gestionat anul trecut şi nici cum a fost el împărţit pe căprării.

Nu-i nimic, o să-l căutăm noi pe site-ul Poliţiei Române, ne-am zis în gând în timp ce tăceam chitic ascultându-l pe Bâtlan cum raportează cu mândrie proletară rezultatele obţinute anul trecut de Inspectoratul de Poliţie al judeţului Ialomiţa. Ajunsă înapoi la redacţie, ne-am răpit din timpul nostru pe care n-ar trebui să-l consumăm scotocind pe site-urile instituţiilor publice pentru a afla ce, de fapt, ar trebui să ştim informaţi fiind chiar de către şmecherii care conduc instituţiile statului. Dau click după click şi, ce credeţi că aflu? Aflu că pe site-ul I.P.J Ialomiţa, deşi au fost postate informaţii despre  Serviciul Financiar-Contabilitate, când dai click şi ţi se deschide pagina respectivă constaţi cu uimire că de-aici nu afli decât care-s atribuţiile contabililor. (mai mult…)

Este situaţia de urgenţă la care au intervenit subofiţerii Detaşamentului Urziceni, în data de 14.01.2009, în jurul orei 21.10. În evenimentul rutier, produs pe DN 2A, în zona stadionului din muncipiul Urziceni, au fost implicate un autoturism marca Volkswagen Pasat şi un altul, marca Opel Vectra. Accidentul s-a soldat cu 3 victime, pasageri ai celor două maşini: N. Ionel, de 29 de ani din Urziceni, V.Costin de 20 de ani din comuna Manasia, precum şi F.Mihaela, de 17 ani din Urziceni, aceasta din urmă necesitând efectuarea unor manevre de descarcerare pentru eliberarea dintre fiarele contorsionate ale maşinii. Subofiţerii echipajului de prim ajutor descarcerare din Detaşamentul Urzcieni al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Barbu Catargiu” al judeţului Ialomiţa, au acţionat pentru descarcerarea tinerei, executând manevre de deschidere forţată a uşii, aplicarea gulerului cervical, urcarea acesteia pe targă, transportarea la ambulanţă, precum şi pentru deconectarea bornelor de la bateriile autoturismelor. Victimele au fost preluate şi transportate la spital de către Serviciul de Ambulanţă, intervenţia finalizându-se la ora 21.15. Ambele autoturisme au fost degradate în proporţie de cca.80%.

Ionica Ghinea

Abia se stinseseră ecourile scâncetului de durere resimţit în mod de-a dreptul teatral, în faţa Naţiunii, de către Traian Băsescu, îndurerat din cauza aflării unor veşti sumbre legate de starea de sănătate a lui Stolojan. Abia ne trecuse sila provocată de vizibil- studiata stângăcie cu care Băsescu îşi tot ştergea lacrimile ce-i inundau obrajii din cauza faptului că bietul Stolojan era bolnăvior. Abia intrase într-un con de umbră acel penibil moment politic servit de către Traian Băsescu şi Theodor Stolojan în urmă cu patru ani, pe când „dragă Stolo” se retrăgea în plină glorie (sanchi!) din cursa pentru alegerea preşedintelui României. Când, deodată, ce să vezi? Stolojan repetă figura dând iarăşi cu oiştea-n gardul prezidenţial… De-a lungul anilor, despre omul politic Theodor Stolojan s-a vorbit mult şi s-a scris şi mai mult. Că, după ce-a venit de la Banca Mondială stimabilul a făcut sau nu afaceri oneroase pentru statul român, cu diverse firme conduse de diverşi inşi mai mult sau mai puţin dubioşi ori că a colaborat cu Securitatea, zău dacă nu mă interesează mai puţin – spre deloc! – în acest moment de-a dreptul istoric, la care asist pendulând între a mă minuna sau a mă lăsa cuprinsă de-o silă vecină cu voma! (mai mult…)

Oliviu Vlădulescu este bănuit c-ar fi fost „ turnător” al Securităţii? Ei, bine, da! Ce, vă miră? Pe mine, NU! Şi nu mă miră pentru că l-am avut instructor la Clubul Tineretului, pe vremea când se făceau brigăzi artistice în care ca artişti amatori lăudam tot ce făceau „tovarăşii” şi Partidul şi-ai lui „conducători iubiţi”. Nu mă miră nici pentru că, pe vremea când eram activist al UTC îl vedeam destul de des intrând la tovarăşa prim-secretar al Comitetului Judeţean UTC, spre a primi OK-ul la textele cultural-artistice cu „incantaţii” politico-ideologice pe care el le scria şi care urmau să-i tot fie servite tinerei generaţii. Nu discut astăzi despre părerea multora potrivit căreia Oliviu Vlădulescu a fost toată viaţa lui un oportunist care a făcut pe disidentul  ori de câte ori nu i s-a cântat în strună. Nu discut nici despre faptul că astăzi este ditamai consilierul judeţean încasând lunar, pentru doar 4-5 ore de şedinţă, o indemnizaţie aproape la fel de mare cât un salariu minim pe economie. Nu discut nici măcar despre neruşinarea lui de a-i critica in corpore pe foştii activişti ai PCR, când el astăzi este activist PD-L iar mare parte a populaţiei nu trăieşte mai bine (iar cu libertăţile câştigate în ’89 nici n-are ce face, măi…disidentule!) decât în timpul lui Ceuşescu. Discut în schimb despre averea declarată a musiului! (mai mult…)

Cel care, în CV, spune cu mândrie: „am cunoscut şi pe Prea Sfinţitul Părinte Damaschin, ca student mai în vârstă decât promoţia mea, care-şi câştiga în facultate un bănuţ tunzând elevii şi studenţii” a fost propus să primească această înaltă distincţie, de care nu-mi aduc aminte să se fi bucurat prea mulţi preoţi. Propunerea vine din partea domnului Ionel Constantin – salariat în cadrul Primăriei Slobozia şi cel care a încropit un Referat din care, din păcate, nu înţelegem care-s meritele deosebite care-l recomandă înaintea tuturor celorlalţi slujitori ai Bisericii şi înaintea multora dintre personalităţile pe care, cică, acest oraş chiar le are? Sigur, este foarte adevărat ce spune domnul Constantin Ionel şi-anume că: „ Preotul paroh Nuţă Niculai a slujit încă din anul 1975 în parohia Slobozia Nouă, unde a reuşit ca prin muncă asiduă şi spirit gospodăresc să realizeze un lăcaş de cult cu toate dotările necesare şi o pictură expresivă ”. E-adevărat şi că preotul Nuţă „ şi-a desfăşurat activitatea în cadrul Corului de cameră al Casei de Cultură a Sindicatelor, unde a activat timp de 10 ani ( …) În anul 1981 a primit înalta distincţie bisericească de icnom stavrofor”. Dar la fel de adevărat este şi că toţi preoţii din Slobozia au astfel de merite, fără însă a avea pretenţia că trebuie considerate atât de ieşite din comun încât să merite o asemenea distincţie. Cu riscul ca unii să tragă concluzia că-s atât de păcătoasă încât mă leg chiar şi de feţele bisericeşti precizez că nu numai eu consider că pentru a primi această distincţie ar trebui ca nominalizata personalitate să fi făcut ceva nu numai demn de toată stima şi respectul cetăţenilor ci cu totul şi cu totul deosebit faţă de ce fac, de obicei, oamenii de bine. Ca să nu mai spun că o asemenea persoană nu poate fi nominalizată doar pentru că aşa vrea un singur om, fie el şi Constantin Ionel!

Ionica Ghinea

În judeţul Ialomiţa trăiesc neinstituţionalizaţi (adică la domiciliul lor) peste 8.000 de beneficiari ai ajutoarelor băneşti oferite din banii publici pentru că au un handicap, mai mult sau mai puţin vizibil, mai mult sau mai puţin adevărat!

De la an la an în numele acestor „năpăstuiţi ai sorţii” se cheltuiesc sume impresionante de bani publici. Acestor impresionante fonduri adăugaţi-le cheltuiala cu salariile celor care lucrează în instituţiile statului cu rol în asigurarea Asistenţei Sociale şi a Protecţiei Copilului precum şi celelalte sume de bani publici reprezentând cheltuiala suportată din bugetele Consiliilor Locale de la nivelul municipiilor, oraşelor, comunelor şi veţi avea dimensiunea astronomică a încurajării românilor să-şi descopere un handicap pentru care să primească o pensie sau o indemnizaţie cu mult mai mare decât are un salariat. Ba, mai mult! În mod paradoxal, cei declaraţi handicapaţi au ajuns să creeze locuri de muncă. În sensul că multe dintre persoanele cu dizabilităţi au însoţitori care, la rândul lor, primesc de la stat un salariu bunicel pentru munca depusă întru ajutorarea posesorilor de Certificate medicale care atestă că-s habdicapaţi. (mai mult…)

Astfel, 10 inşi vor beneficia, în plus, de tot felul de „alte sporuri” pe care le implică noul statut pe care-l vor avea în Organigrama acestei structuri care, din păcate, NU se subordonează Consiliului Local ci doar primarului Gabi Ionaşcu.

Din hârtiile puse la dispoziţia consilierilor locali (pe care, din păcate, prea puţini consilieri locali le citesc sau, dacă le citesc, mulţi dintre ei nu le înţeleg!) şi eu era cât pe ce să înţeleg doar că „reorganizarea DADP presupune suplimentarea organigramei existente cu un număr de 10 funcţii publice”. Norocul meu a fost că, într-o primă fază, eu am crezut că numărul salariaţilor DADP va creşte de la 199 la 119 şi, enervată de-această idee neruşinată de-a suplimenta forţa de muncă în timp ce criza financiară bate puternic la uşa economiei naţionale, mi-am zis că-i mai bine să întreb înainte de-a trage o concluzie pripită. Aşa c-am sunat-o pe domnişoara Simona Dumitrescu – secretarul Municipiului Slobozia – şi-am întrebat ce se va întâmpla, de fapt? (mai mult…)

Numărul Studiilor de Fezabilitate executate de societatea în cauză a cam început să bată la ochi. Ca să nu mai spun că atunci când aceasta nu execută proiectarea, în mod sigur execută lucrările de construcţie sau pe cele de modernizare.

Azi, pe Ordinea de zi a şedinţei Consiliului Local Slobozia printre cele 24 de proiecte de Hotărâre ce-aşteaptă votul consilierilor locali se numără şi cele 3 (trei) SF-uri „adjudecate” de firma domnului Ştefan Muşoiu, proiecte ce vor fi plătite cu sute de milioane de lei fiecare. În fapt, acesta-i şi motivul pentru care, în fiecare lună, celor cârcotaşi (nu numai din presă ci chiar şi din mediul de afaceri în domeniul proiectării şi-al construcţiilor, domnule vicepreşedinte!) li se tot alimentează bănuiala că tocmai graţie apartenenţei politice şi-a interesului şefilor PSD de a-şi umple puşculiţa cu sponsorizări de la oamenii de afaceri, domnul Muşoiu este omniprezent întruchipând fericitul câştigător. Că omniprezenţi mai sunt şi alţi patroni de firme dar, de! Cică, nu toţi patronii-jucători la Bursa Licitaţiilor pot fi „serviţi” astfel încât să poată „umfla potul” aşa ca musiu Muşoiu. (mai mult…)

Propus de tătuca Vasile Silvian Ciupercă, proaspătul ales în funcţia de preşedinte al tineretului PSD-ist a devenit de joi, 11 decembrie 2008, vioara a doua în conducerea judeţului. Cât a stat în banca lui mulţumindu-se a fi doar patronul unei firme de construcţii şi-al uneia de proiectare (unii zic chiar c-ar avea două firme de proiectare cu care, desigur, participă la licitaţii şi că, de cele mai multe ori, şmecherul câştigă când executarea lucrărilor de construcţie, când întocmirea prea scumpelor Studii de Fezabilitate) eu l-am lăsat în plata Domnului pe stimabilul Muşoiu. Ca om de afaceri, eu nu mă leg de alt om de afaceri decât dacă se-ntinde cu gluma şi atentează la banul public. Sigur că de când firma ’mnealui a intrat „în cărţi” profitând de jocul politico-economic, de multe ori m-a agasat cuantumul cheltuielilor efectuate din bugetele Consiliilor Locale şi cel al Consiliului Judeţean, sume care intrau – de cele mai multe ori, nemeritat! – în contul firmei SAM GPL Slobozia! (mai mult…)

De la un timp, în faţa Centrului Cultural „Ionel Perlea” au apărut nişte stănoage prin care li se atrage atenţia conducătorilor auto că în acest loc n-au voie să parcheze decât şmecherii care lucrează la Biblioteca Judeţeană. Dând dovadă de un tupeu razant cu lipsa de cumsecădenie, directoarea Bibliotecii Judeţene şi-a acordat dreptul de a ne umili pe noi, plătitorii de taxe şi impozite impuse pentru ca Statul să aibă de unde îi plăti ei salariul de zeci de milioane de lei pe care îl încasează în fiecare lună. Carevasăzică eu, jurnalistul aflat în slujba cetăţeanului, care-mi asigur salariul din alte surse decât de la buget, pentru a putea participa la şedinţa CJI desfăşurată în incinta Centrului Cultural „Ionel Perlea” trebuie să-mi parchez maşina tocmai la mama dracului din cauză că stimabila şi-a rezervat spaţiu? Şi-adică eu, patronul firmei care editează ziarul Ştirea după ce că din cauza impozitelor nu-mi permit a avea decât un amărât de Matiz, ce-ar trebui să fac când văd că directoarea unei instituţii publice îşi plimbă fizicul într-un BMW-ul X3 şi, colac peste pupăză, îşi permite şi să-şi rezerve locuri pe domeniul public ca şi când chiar ar avea acest drept? Să mi se pară că-i corect? Să iau lucrurile aşa cum sunt? Să nu mă revolt? Şi cum la întrebări de genul ăsta nu cred să mi se poată servi un răspuns care să-mi închidă gura, nu-mi rămâne decât să sper că madama va binevoi a se coborî de pe piedestal şi a se aşeza acolo unde-i este locul. Adică în rândul „oamenilor de rând” aşa cum ne (des)consideră ea pe noi! 

Ionica Ghinea