Sesiunea de dezbateri pe marginea proiectului de buget al judeţului, pentru anul în curs, a continuat ieri la Urziceni. Preşedintele Consiliului Judeţean Ialomiţa, Silvian Ciupercă, a făcut cunoscută celor prezenţi, în sala de şedinţe a primăriei, structura bugetului pe care îl evaluează la o treime din cel al unui judeţ important al României.

Au fost prezentate de asemenea şi principalele trei direcţii spre care se vor îndrepta banii de la bugetul judeţean. Prioritară va fi infrastructura, pentru modernizarea căreia sunt alocate sume importante, cu accent pe zona de vest a judeţului. De importanţă maximă pentru executivul judeţean sunt şi asistenţa socială şi sănătatea publică.

La dezbatera proiectului de buget pentru 2010 au fost prezenţi vicepreşedinţii Ioan Martin şi Ştefan Muşoiu, secretarul Constantin Stoenescu, primarii de la Urziceni şi Fierbinţi dar şi din principalele localităţi din zonă.

Robert Viorel Dincă

Cum era firesc, Guvernul, odata desemnat, si-a stabilit drept prioritatea-prioritatilor bugetul, fixand chiar o data limita a trimiterii acestuia in Parlament. Ca timpul s-a scurs si bugetul inca nu prinsese contur intru parcurgerea traseului cuvenit, nu mai este cazul sa discutam. E vreme de criza, criza ce a cuprins intreaga lume, nu doar Romania, si lucrurile trebuie chibzuit si temeinic cantarite, asa ca nerespectarea termenului anuntat nu ar mai fi o problema. Problema se afla tocmai in faptul ca bugetul care este, cum ar zice vocalul don’ Vanghele, nu prea este buget. Adica, acea lege a legilor, cum il definea Kogalniceanu. Altfel spus, punctul de plecare si, deopotriva, cadrul de manifestare in contextul actual al crizei. Prin context intelegand carul cu fan in care cautam acul – solutia. Acul de cusut, nu de carpit sacul agoniselii noastre. Cea de acum si cea menita sa ne asigure vietuirea ori supravietuirea in conditiile in care cheagul adunat nu ne garanteaza acest lucru.
Numai ca bugetul care este, cum ar spune don’ Vaghele, nu prea este. (mai mult…)

Statul a adunat la buget peste o suta de mii de lei numai din produse confiscate de la agentii economici. In timpul controalelor efectuate de Gardă, Poliţie sau Jandarmerie, toata marfa gasita fara acte de provenienta este confiscată si depusa in magazia Directiei Generale a Finatelor Publice Ialomita.
Saptamanal se organizeaza licitatii iar produsele care sunt conforme sunt vandute la randul lor, de data aceasta de stat catre firmele care participa la licitatii.
Sunt exceptete bunurile care nu îndeplinesc condiţiile legale de valorificare iat tigările şi produsele din tutun se predau de către organele cu atribuţii de control unităţilor producătoare autorizate în vederea distrugerii.

Elena Oancea

De la un timp, în faţa Centrului Cultural „Ionel Perlea” au apărut nişte stănoage prin care li se atrage atenţia conducătorilor auto că în acest loc n-au voie să parcheze decât şmecherii care lucrează la Biblioteca Judeţeană. Dând dovadă de un tupeu razant cu lipsa de cumsecădenie, directoarea Bibliotecii Judeţene şi-a acordat dreptul de a ne umili pe noi, plătitorii de taxe şi impozite impuse pentru ca Statul să aibă de unde îi plăti ei salariul de zeci de milioane de lei pe care îl încasează în fiecare lună. Carevasăzică eu, jurnalistul aflat în slujba cetăţeanului, care-mi asigur salariul din alte surse decât de la buget, pentru a putea participa la şedinţa CJI desfăşurată în incinta Centrului Cultural „Ionel Perlea” trebuie să-mi parchez maşina tocmai la mama dracului din cauză că stimabila şi-a rezervat spaţiu? Şi-adică eu, patronul firmei care editează ziarul Ştirea după ce că din cauza impozitelor nu-mi permit a avea decât un amărât de Matiz, ce-ar trebui să fac când văd că directoarea unei instituţii publice îşi plimbă fizicul într-un BMW-ul X3 şi, colac peste pupăză, îşi permite şi să-şi rezerve locuri pe domeniul public ca şi când chiar ar avea acest drept? Să mi se pară că-i corect? Să iau lucrurile aşa cum sunt? Să nu mă revolt? Şi cum la întrebări de genul ăsta nu cred să mi se poată servi un răspuns care să-mi închidă gura, nu-mi rămâne decât să sper că madama va binevoi a se coborî de pe piedestal şi a se aşeza acolo unde-i este locul. Adică în rândul „oamenilor de rând” aşa cum ne (des)consideră ea pe noi! 

Ionica Ghinea