Apa potabilă a lui Ionaşcu nu e potabilă!

0

Ultimul set de analize, efectuate de Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, demonstrează clar că din nici unul dintre cele 18 puţuri forate nu este extrasă apă potabilă. Sunt depăşiri majore la amoniu şi se constată valori crescute la analizele microbiologice. Depăşiri semnificative sunt şi în cazul probelor recoltate la intrarea şi ieşirea din staţia de tratare, dar şi în anumite puncte din reţeaua publică.

Avarii şi apă cu rugină

Reţeaua publică cedează în tot mai multe locuri, în urma efectelor pe care clorul în exces le are asupra conductelor metalice. Iar clorul este folosit în exces pentru a ţine valorile amoniului în limitele maxime admise de legea privind calitatea apei potabile. Prezenţa amoniului în pânza freatică ar fi putut fi detectată după primul foraj, dacă s-ar fi analizat atent calitatea apei din subteran. Sau dacă s-ar fi dat vreo importanţă zvonurilor cu privire la apele amoniacale de la combinatul chimic, care au ajuns în pânza freatică prin anii ’80, o soluţie găsită atunci pentru a se evita deversarea unor cantităţi mari în râul Ialomiţa. Nu au contat nici articolele pe care le-am scris în vara lui 2007, despre conţinutul îndoielnic al apei obţinute din foraje. Atunci, ca şi ulterior, au fost ignorate toate aceste semnale, s-a mers mai departe pentru continuarea unei investiţii de peste 150 de miliarde de lei vechi, investiţie pentru care vom tot plăti rate şi dobânzi la creditul contractat de administraţia publică locală. Efectul? Nu toată populaţia primeşte la robinete apă potabilă, dar o plăteşte ca atare, pentru că nici la o jumătate de an de la trecerea alimentării cu apă pe sursa nouă nu s-a aprobat noul tarif. Probabil că se va întâmpla în această lună, noul tarif urmând să fie aplicat de la 1 ianuarie 2010.

Cât se ştia?

Nu este pentru prima dată când publicăm informaţii cu privire la calitatea apei furnizată drept apă potabilă consumatorilor Urban. Pentru că nu pot face altceva, mulţi dintre consumatori rup din bugetul familiei sumele necesare cumpărării de apă plată din comerţ. Şi cum conducerii Urban şi, mai ales, primarului Gabi Ionaşcu îi este greu să recunoască erorile făcute, a fost identificat vinovatul pentru această situaţie: conductele de metal! Pentru înlocuirea cărora este nevoie de alte miliarde, bani pe care administraţia nu îi are în bugetul local. Iar o investiţie a Urban în aceste conducte este imposibilă, de vreme ce societatea este practic falimentară (are de achitat debite mai mult decât suma reprezentând datoriile de recuperat de la consumatori), fiind ţinută în viaţă numai pentru ca Amonil să nu mai obţină vreo sentinţă pentru acoperirea sumei totale de la Urban din bugetul local.

Noile rezultate

Institutul de Sănătate Publică Bucureşti a prelevat mai multe probe de la puţuri, de la intrarea şi ieşirea din staţia de tratare, dar şi din alte puncte de pe reţea. Dar să vedem ce au constatat specialiştii de la ISP:

-forajul 00: microbiologic, apa corespunde valorilor admise de Legea nr.458/2002 (privind calitatea apei potabile) şi Legea nr.311/2004 (pentru modificarea primului act normativ menţionat). În cazul valorilor la parametrul „amoniu“, se constată o valoare de 1,188 mg/l, faţă de o concentraţie maxim admisă de 0,5 mg/l;

-forajul 01: mocrobiologic, se înregistrează valori crescute la coloniile existente la temperaturi de 22, respectiv 37 de grade Celsius; amoniul a fost de 1,239 mg/l, dar s-a înregistrat o depăşire semnificativă şi la indicatorul fier (394,24 µg/l, faţă de concentraţia maxim admisă de 200 µg/l);

-forajul 02: microbiologic-valori crescute; amoniu-1,205 mg/l;

-forajul 03: microbiologic-valori crescute; amoniu-1,267 mg/l;

-forajul 04: microbiologic-valori crescute; amoniu-1,300 mg/l;

-forajul 05: microbiologic-valori crescute; amoniu-1,248 mg/l;

-forajul 06: microbiologic-valori crescute; amoniu-1,160 mg/l;

-forajul 07: microbiologic-valori crescute; amoniu-1,272 mg/l;

-forajul 08: amoniu-1,493 mg/l;

-forajul 09: amoniu-1,037 mg/l;

-forajul 10: amoniu-0,897 mg/l;

-forajul 11: amoniu-0,867 mg/l;

-forajul 12: amoniu-0,821 mg/l;

-forajul 13: amoniu-0,840 mg/l;

-forajul 14: microbiologic-valori crescute; amoniu-0,791 mg/l;

-forajul 15: amoniu-0,814 mg/l;

-forajul 16: amoniu-1,146 mg/l;

-forajul 17: amoniu-1,096 mg/l.

Ca o concluzie, din toate cele 18 foraje se extrage o apă care conţine amoniu peste limita maximă admisă, care este de 0,5 mg/l.

Rezultate contradictorii

La celelalte probe prelevate, rezultatele diferă, în funcţie de locul din care au fost luate probele.

La intrarea în staţia de tratare, la o probă prelevată în 26 octombrie, s-au înregistrat depăşiri atât la amoniu (1,148 mg/l), cât şi la fier (455,72 µg/l).

Există şi un buletin de analiză, pentru o probă recoltată la ieşirea din staţia de tratare, care corespunde parametrilor de potabilitate. De remarcat însă că valoarea fierului este destul de aproape de limita maximă (152,5 µg/l, faţă de 200 µg/l), de unde rezultă că nu este nevoie de o cantitate mare de fier în plus, de pe conducte, pentru ca să se înregistreze depăşiri la acest parametru.

La grădiniţa nr.3, dacă la branşament, apa era potabilă, la robinete, rezultatul în cazul fierului a fost stabilit la 215,62 µg/l. La Şcoala nr.3, şi microbiologic apa nu este tocmai în regulă, înregistrându-se valori crescute la colonii (la 22 şi la 37 de grade Celsius). De asemenea, valoarea fierului este de aproape 15 ori mai mare (2764,83 µg/l, faţă de 200 µg/l), iar turbiditatea, în loc să fie de maxim 5 unităţi, a fost de 35,87.

La Şcoala nr.2, la branşament era apă potabilă, în schimb la robinete, se înregistra o creştere a fierului la 293,62 µg/l.

La Şcoala specială, dacă fizico-chimic, apa corespundea, din punct de vedere microbiologic, se înregistrau valori crescute, atât la branşament, cât şi la robinete.

La Şcoala nr.13 din Slobozia, microbiologic, se înregistrau valori crescute, iar fierul a fost de 267,58 µg/l (valori valabile pentru proba recoltată de la robinet).

La Şcoala nr.6, microbiologic, valori crescute, iar fierul a înregistrat o valoare semnificativă, de 983,45 µg/l (de aproape 5 ori mai mult).

La blocul U10, apa este în parametri de potabilitate, şi microbiologic, şi fizico-chimic.

La Spitalul din Slobozia, microbiologic, se înregistrează valori crescute, dar fizico-chimic, apa era potabilă, valori valabile la branşament.

Daniela ISTRATE

Lăsați un mesaj

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.