Artificiul“ liberal: La numirea (sub)prefecţilor, Tăriceanu a modificat o lege organică prin hotărâre de guvern!

1

• Modificările ar putea fi declarate neconstituţionale, dacă cineva ar avea interesul să atace la Curtea Constituţională Hotărârea Guvernului nr.341/2007, privind intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici, managementul carierei şi mobilitatea înalţilor funcţionari publici;

• Deşi, conform Constituţiei, o hotărâre de guvern se emite pentru organizarea executării legilor, prin HG nr.341/2007 s-a schimbat radical modul în care o persoană poate intra în categoria înalţilor funcţionari publici, anulându-se examenul naţional pe care aceasta trebuie să-l susţină;

• Practic, criteriile pentru accederea la o astfel de funcţie au fost înlocuite cu cele privind ocuparea temporară a unei funcţii publice de conducere (deci, nu a unei funcţii de înalt funcţionar public) prin promovarea temporară a unui funcţionar public care îndeplineşte condiţiile specifice postului vizat;

• Din aprilie 2007 şi până în prezent, numirile şi mutările de pe un post de înalt funcţionar public pe altul s-au făcut pe baza HG-ului emis de Tăriceanu;

• Ceea ce a avut ca efect mărirea numărului de inspectori guvernamentali, dar şi ocuparea funcţiilor de prefect şi de subprefect de diverse persoane care nu îndeplineau toate condiţiile impuse de lege pentru numirea pe astfel de posturi;

• Şi un alt efect: din bugetul prefecturilor au tot fost plătite studiile efectuate de diverşii prefecţi şi subprefecţi care s-au perindat prin funcţii, la Institutul Naţional de Administraţie (în principal, pentru a participa la examenul de intrare în Corpul de rezervă al (Sub)Prefecţilor, o persoană trebuie să obţină certificat de înalt funcţionar public, emis de INA).

Criterii pentru înalţii funcţionari publici

Conform Legii nr.340/2004, privind instituţia prefectului, prefectul şi subprefectul fac parte din categoria înalţilor funcţionari publici. Pentru a ocupa o asemenea funcţie, o persoană trebuie să îndeplinească mai multe condiţii, printre care cea că a absolvit programe de formare şi perfecţionare în administraţia publică, organizate, după caz, de către INA sau de alte instituţii specializate, din ţară sau străinătate, ori a dobândit titlul ştiinţific de doctor în ştiinţe juridice sau administrative ori a exercitat cel puţin un mandat complet de parlamentar. Se face referire şi la condiţiile specifice, prevăzute de Legea nr.188/1999 (privind Statutul funcţionarilor publici). Una dintre condiţiile obligatorii impusă prin acest statut este aceea că persoana respectivă a promovat concursul naţional pentru intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici. Cu alte cuvinte, nimeni nu poate fi înalt funcţionar public fără ca mai întâi să treacă acest examen naţional. Şi mai interesant, nu există vreo menţiune cu privire la ocuparea cu caracter temporar a unui post de înalt funcţionar public. Este portiţa legislativă pe care a deschis-o Călin Popescu Tăriceanu, în aprilie 2007, când a emis HG nr.341, privind intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici, managementul carierei şi mobilitatea înalţilor funcţionari publici.

(Ne)constituţional

Articolul 108, alin.(2), din Constituţia României stipulează foarte clar că guvernul poate emite hotărâri pentru organizarea executării legilor. Aceste hotărâri nu au cum modifica prevederile legilor vizate. Ei bine, prin HG nr.341/2007, Tăriceanu a modificat prevederile din Statutul funcţionarilor publici, deşi este vorba de o lege organică (definiţia legilor organice este stipulată de art.73 din Constituţie, acest statut figurând la lit.j). Chiar dacă o lege organică nu poate fi modificată decât de Parlament, Tăriceanu a reuşit să schimbe sensul Statutului funcţionarilor publici, iar partidele nu au avut nimic împotrivă.

Principala modificare vizează tocmai modalitatea prin care poate fi ocupat, temporar, un post de înalt funcţionar public. Examenul dispare din schemă, pentru a fi aplicat un articol din Legea nr.188/1999, care se referă însă la ocuparea cu caracter temporar a unei funcţii publice de conducere. Care funcţie poate fi ocupată prin promovarea temporară a unui funcţionar public care îndeplineşte condiţiile specifice pentru ocuparea acelei funcţii. O funcţie publică de conducere, şi nu o funcţie de înalt funcţionar public! Oricum, dacă s-ar aplica întocmai şi articolul 92 din lege, atunci persoana respectivă trebuie să îndeplinească acele condiţii specifice. Iar dacă ne uităm peste aceste condiţii, pentru funcţia de prefect sau subprefect, găsim condiţia cu promovarea examenului naţional. Numai că nimeni nu ţine cont de aşa ceva, considerând prevederile hotărârii lui Tăriceanu ca fiind excepţia de la regulă! Dar cum această excepţie a fost impusă prin hotărâre de guvern unei legi organice… Sunt sau nu consituţionale modificările aduse Legii nr.188/1999 prin această hotărâre? Până acum, nimeni nu a fost interesat să afle răspunsul la această întrebare. Cert este că, prin aplicarea excepţiei lui Tăriceanu, s-au tot făcut numiri şi mutări pe funcţie din aprilie 2007…

Iar dacă modificările sunt anticonstituţionale, cine acoperă prejudiciul adus bugetului de stat prin plata ilegală a salariilor pentru toţi cei care s-au trezit peste noapte înalţi funcţionari publici?

În Ialomiţa, (Sub)prefecţii trec, banii pe INA s-au dat!

Mai toţi cei care s-au perindat pe un post de înalt funcţionar public şi-au făcut studiile pe banii Prefecturii Ialomiţa. Că nici salariaţii din instituţie nu au mai avut loc de atâţia numiţi ca reprezentanţi ai guvernului în judeţul Ialomiţa. Nota de plată pentru absolvirea Institutului Naţional de Administraţie a fost achitată din bugetul Prefecturii. Cu ce eficienţă pentru populaţia acestui judeţ? 

În 2007 şi în 2008, Prefectura a plătit câte 35.500.000 de lei vechi pentru 3 persoane, un fost prefect şi doi subprefecţi. Au obţinut certificat de înalt funcţionar public pe banii din buget ex-prefectul Stelian Caramitru, dar şi ex-subprefecţii Gigi Petre şi Ion Dumitru. Dintre cei 3, doar Gigi Petre mai ocupă în prezent un post de înalt funcţionar public, acela de inspector guvernamental. Ceilalţi doi… au rămas cu diploma!

Şi când ne gândim că schimbările continuă… Cheltuiala la nivel naţional cu emiterea de certificate de înalt funcţionar public va continua… Dacă mai adăugăm şi faptul că ajung inspectori guvernamentali toţi cei puşi pe liber din prefecturi, cheltuiala cu salariile acestora, primele de instalare, locuinţele de serviciu, etc., vor adânci golul creat astfel bugetului de stat! 

Daniela ISTRATE 

1 comentariu

  1. Fiecare sa-si faca studiile pe banii lui,nu pe banii comunitatii.La vedere calificativele,notele obtinute la examen,de!Sa vedem si noi cu ce fel de certificat se lauda inaltul functionar public,mai apoi sa fie numit definitiv in functie,daca este intr-adevar competent.Asa sigur nu vor mai fi promovati oamenii pe bani,pe pile,pe interese.

Lăsați un mesaj

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.