Deşi se bate monedă pe rezultatele analizelor efectuate de trei laboratoare la „apa lui Ionaşcu”, este bine de ştiut că numai DSP Buzău are autorizaţie de la Ministerul Sănătăţii pentru monitorizarea calităţii apei potabile în cadrul controlului oficial al apei potabile. Celelalte două, Givaroli şi Ecoind, au acreditare RENAR (organismul naţional de acreditare), dar nu şi pentru pesticide, procedură pentru care se află în faza de încercare. Tocmai de aceea, DSP Buzău a emis buletine de analiză, iar Givaroli şi Ecoind doar rapoarte de încercare. Menţiunea că interpretările din rapoarte nu sunt acoperite de acreditarea RENAR apare chiar pe documentele emise de cele două laboratoare. Givaroli chiar dă rezultatele cu o incertitudine extinsă relativă de ±10-25%. Pe lângă diferenţele care apar la analizele efectuate de cele trei laboratoare pentru aceleaşi probe de apă, mai trebuie amintit că, de exemplu, la pesticide, nu au fost analizaţi toţi indicatorii care apar în buletinele de analiză emise de Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, la sfârşitul anului trecut, buletine de analiză care indicau prezenţa pesticidelor peste limita maximă admisă. În plus, Givaroli recunoaşte că nu poate afirma dacă apa este potabilă sau nu, pentru că nu s-au analizat toţi indicatorii, mai ales cei bacteriologici, iar pentru alte analize solicitate, nu deţine soluţii etalon.
Cine a ales laboratoarele la care s-au analizat probele? De ce nu au fost alese doar direcţii (autorităţi) de sănătate publică din ţară, de vreme ce doar laboratoarele care aparţin Ministerului Sănătăţii pot efectua monitorizări de audit a calităţii apei potabile, în conformitate cu Ordinul nr.764/2005 al ministrului Sănătăţii? Şi de ce recoltarea s-a făcut de către salariaţii Urban, în prezenţa Autorităţii de Sănătate Publică Ialomiţa, şi nu de către reprezentanţii laboratoarelor selectate?
Indiferent de rezultate, un lucru este clar; ASP a anulat autorizaţia sanitară de funcţionare societăţii Urban nu pentru că apa nu este potabilă, ci pentru că nu a fost asigurată zona de protecţie sanitară cu regim sever la foraje.
Cum au fost selectate cele trei laboratoare?
Nu cunoaştem criteriile după care s-a făcut această selecţie. Ştim doar că, dacă Direcţia de Sănătate Publică Buzău are autorizaţie pentru monitorizarea de audit a calităţii apei potabile, emisă de Ministerul Sănătăţii, celelalte două laboratoare, Givaroli şi ENCD Ecoind nu deţin decât acreditări RENAR, şi acestea nu pentru efectuarea tuturor probelor analizate. De exemplu, în privinţa pesticidelor, cele două laboratoare sunt în proces de încercare, ceea ce, de altfel, se menţionează şi pe rapoartele de încercare emise pentru analizele efectuate la probele de apă recoltate de la foraje şi de pe reţeaua publică a alimentare cu apă a municipiului Slobozia.
Pesticide, da sau nu?
ISP Bucureşti, la sfârşitul anului trecut, a emis mai multe buletine de analiză, din care reieşeau depăşiri la pesticide. Facem o comparaţie între indicatorii analizaţi de ISP Bucureşti şi cele trei laboratoare. Metoxiclorul, analizat de ISP Bucureşti, nu apare şi în raportul de încercare al Ecoind, la fel ca şi Quintozen. În cazul Givaroli, aproape toate valorile sunt sub 0,005, în condiţiile în care se dă o incertitudine de ±25%.
Dacă luăm ca exemplu forajul 10, atunci să menţionăm valorile indicate de laboratoare pentru Dieldrin: 0,0036 μg/l (DSP Buzău); <0,005μg/l (±25% – Givaroli) şi <0,0005 μg/l (Ecoind). Este lesne de observat că Givaroli a dat două cifre de zero după virgulă, în timp ce Ecoind a mai adăugat un zero, diferenţă care se menţine şi la ceilalţi indicatori. Care este rezultatul corect? Dumnezeu ştie!
Repetăm, atât Givaroli, cât şi Ecoind, a menţionat pe rapoartele de încercări că interpretările nu sunt acoperite de acreditarea RENAR!!!
Fier şi mangan în exces
În condiţiile în care fierul total nu trebuie să depăşească 0,2 mg/l, rezultatele analizelor indică depăşiri la forajele: 4 (0,23); 5 (0,22); 7 (0,21); 12 (0,24); 18 (0,31). Ei bine, Ecoindul nu găseşte decât o depăşire, la forajul 13 (0,27)!!! Givaroli identifică depăşiri la fier la forajul 2 (0,213); 3 (0,219); 12 (0,209); şi 19 (0,213). După cum se observă, doar un foraj apare cu depăşiri la două laboratoare, este vorba de forajul 12!!!
Ecoind mai efectuează o analiză, pentru mangan, unde găseşte concentraţii peste valoarea maximă admisă, de 0,05 mg/l, la forajele 1 (0,051 mg/l); 2 (0,053 mg/l); 13 (0,053mg/l); 18 (0,057 mg/l).
Depăşiri şi pe reţea
Concentraţiile maxime admise de lege sunt de 0,2 mg/l pentru fier total; maxim 0,5 mg/l pentru amoniu şi de maxim 5 NTU (sau UNT) pentru turbiditate (Turbiditatea apei se datorează prezenţei în apă a particulelor foarte fine, organice şi anorganice, ce se află în suspensie şi care nu sedimentează în timp. O apă tulbure prezintă pericol epidemiologic deoarece particulele în suspensie pot constitui un suport pentru germenii patogeni. Grade de turbiditate sau grade de siliciu ce reprezintă dispersia razei incidente la trecerea ei printr-o suspensie ce conţine un miligram de dioxid de siliciu într-un decimetru cub de apă – 1 grad de turbiditate corespunde la 1 mg SiO2/litru apă. 1 NTU = 0,13 grade de siliciu).
Comparativ, cele trei laboratoare au găsit următoarele rezultate:
• la intrarea în staţia de tratare:
DSP Buzău – 0,087 mg/l fier total; sub 0,01 mg/l amoniu şi 0,33 NTU;
Ecoind – 0,070 mg/l fier total;
Givaroli – 0,085 mg/l fier total.
• la ieşirea din staţia de tratare:
DSP Buzău – 0,109 mg/l fier total; sub 0,01 mg/l amoniu şi 0,34 NTU;
Ecoind – 0,076 mg/l fier total; sub 0,01 mg/l amoniu şi <1 NTU;
Givaroli – 0,12 mg/l fier total; sub 0,05 mg/l amoniu şi 0,68 NTU.
• Şcoala nr.3 înainte de filtru:
DSP Buzău – 1,28 mg/l fier total; sub 0,01 mg/l amoniu şi 26,53 NTU;
Ecoind – 0,84 mg/l fier total; sub 0,01 mg/l amoniu şi 1 UNT;
Givaroli – 0,366 mg/l fier total; sub 0,05 mg/l amoniu şi 9,09 NTU.
• Şcoala nr.3 după filtru:
DSP Buzău – 0,69 mg/l fier total; sub 0,01 mg/l amoniu şi 8,39 NTU;
Ecoind – 0,10 mg/l fier total; sub 0,01 mg/l amoniu şi <1 UNT;
Givaroli – 0,359 mg/l fier total; sub 0,05 mg/l amoniu şi 2,3 NTU.
• Şcoala nr.6 înainte de filtru:
DSP Buzău – 1,5 mg/l fier total; sub 0,01 mg/l amoniu şi 17,39 NTU;
Ecoind – 2,51 mg/l fier total; sub 0,01 mg/l amoniu şi 1 UNT;
Givaroli – 0,746 mg/l fier total; sub 0,05 mg/l amoniu şi 7,55 NTU.
• Şcoala nr.6 după filtru:
DSP Buzău – 0,17 mg/l fier total; sub 0,01 mg/l amoniu şi 0,56 NTU;
Ecoind – 0,12 mg/l fier total; sub 0,01 mg/l amoniu şi <1 UNT;
Givaroli – 0,311 mg/l fier total; sub 0,05 mg/l amoniu şi 2,31 NTU.
• Grădiniţa nr.3:
DSP Buzău – 0,16 mg/l fier total; sub 0,01 mg/l amoniu şi 0,59 NTU;
Ecoind – 0,12 mg/l fier total; sub 0,01 mg/l amoniu şi <1 UNT;
Givaroli – 0,15 mg/l fier total; sub 0,05 mg/l amoniu şi 2,01 NTU.
• Şcoala nr.2:
DSP Buzău – 1,0 mg/l fier total; sub 0,01 mg/l amoniu şi 5,48 NTU;
Ecoind – 0,58 mg/l fier total; sub 0,01 mg/l amoniu şi 1 UNT;
Givaroli – 0,57 mg/l fier total; sub 0,05 mg/l amoniu şi 4,28 NTU.
• Şcoala Specială Slobozia Nouă:
DSP Buzău – 0,45 mg/l fier total; sub 0,01 mg/l amoniu şi 1,84 NTU;
Ecoind – 0,38 mg/l fier total; sub 0,01 mg/l amoniu şi 1 UNT;
Givaroli – 0,316 mg/l fier total; sub 0,05 mg/l amoniu şi 1,95 NTU.
• Spital:
DSP Buzău – 0,3 mg/l fier total; sub 0,01 mg/l amoniu şi 3,21 NTU;
Ecoind – 0,52 mg/l fier total; sub 0,01 mg/l amoniu şi 1 UNT;
Givaroli – 0,26 mg/l fier total; sub 0,05 mg/l amoniu şi 5,94 NTU.
• Bloc U10:
DSP Buzău – 0,48 mg/l fier total; sub 0,01 mg/l amoniu şi 8,04 NTU;
Ecoind – 0,51 mg/l fier total; sub 0,01 mg/l amoniu şi 1 UNT;
Givaroli – 0,299 mg/l fier total; sub 0,05 mg/l amoniu şi 6,99 NTU.
(n.r. valorile depăşite sunt boldate)
Noi întrebăm, cine ne răspunde?
După cum lesne se poate observa, sunt diferenţe majore între rezultatele comunicate de cele trei laboratoare, în condiţiile în care s-au analizat aceleaşi probe. Care sunt cele reale? Că nu se poate spune că 1,28 mg/l este pe aproape de 0,366 mg/l de fier total. Şi nici o turbiditate de 26,53 NTU nu seamănă cu una de 1 UNT sau de 9,09 NTU.
Alte întrebări:
-Cine şi după ce criterii a selectat cele trei laboratoare?
-De ce probele nu s-a recoltat chiar de către reprezentanţii celor trei laboratoare?
-Este corectă prelevarea de probe în sticle PET sau este nevoie de recipiente speciale?
-De ce nu au fost analizaţi toţi indicatorii de potabilitate, prevăzuţi de lege? (de exemplu, de ce nu s-a efectuat analiza de amoniu sau de hidrogen sulfurat la foraje?)
-Cum se pot lua de bune rezultatele diferite la probe identice?
-Cât de potabilă este apa… potabilă furnizată consumatorilor Urban?
Daniela Istrate