Între sectorul bugetar şi cel privat, salariul minim, „cântărit“ diferit de stat!

2

Legislaţia privind salarizarea este diferită în sectorul public, comparativ cu cel privat. Salariile de încadrare impuse de stat sunt mult mai mari la „privaţi“, decât la bugetari. De exemplu, un angajat cu studii superioare trebuie să primească un salariu de încadrare de 12.000.000 de lei vechi, dacă lucrează în sectorul privat, pe când, dacă alege o funcţie de referent de specialitate în administraţia publică locală, ca debutant, va primi o remuneraţie pe jumătate (6.080.000 de lei).    Ca referent, nici după cel puţin 9 ani de muncă, salariul de încadrare nu atinge limita minimă obligatorie pentru „privaţi“ (remuneraţia este de 10.350.000 de lei). Nici în privinţa veniturilor încasate de bugetari situaţia nu este aceeaşi. Sunt instituţii unde se aplică o multitudine de sporuri, care duc venitul real la un cuantum de câteva ori mai mare decât salariul de bază. Dacă se lucrează cu fonduri europene, se aplică automat un procent de 75% la salariul de bază, chiar şi pentru şoferii şi femeia de serviciu din instituţie. Mai sunt sporul pentru vechimea în muncă, suplimentul postului, suplimentul corespunzător treptei de salarizare, plata orelor suplimentare, a orelor prestate pe timp de noapte, sporul de antenă, etc.

Minimul în privat…

Salariul minim brut pe ţară este în prezent de 6.000.000 de lei vechi. În sectorul privat, doar muncitorii necalificaţi pot fi angajaţi la nivelul salariului minim brut, pentru că, de la muncitori calificaţi în sus, apar coeficienţii minimi de ierarhizare, care se aplică la acest minim. Pentru un muncitor calificat sau pentru cei încadraţi pe funcţii pentru care condiţia de pregătire sunt studiile medii, coeficientul este de 1,2, ceea ce înseamnă un salariu mimim brut de 7.200.000 de lei. Pentru pregătire postliceală, coeficientul este de 1,25, iar pentru cei care au absolvit o şcoală de maiştrii, se aplică un procent de 1,3. Salariaţii cu studii superioare de scurtă durată primesc 9.000.000 de lei (1,5). Salariul minim pentru un anagajat pe o funcţie care necesită studii superioare ajunge la 12.000.000 (coeficient de ierarhizare 2), fiind dublul salariului minim brut pe ţară.

Conform contractului colectiv de muncă unic nr.2.895 din 29 decembrie 2006 (la nivel naţional, document valabil pentru perioada 2007-2010), prevede acordarea unor sporuri, acolo unde acestea nu sunt incluse în salariul de bază. O recomandare, mai mult decât o obligaţie, pentru că nu sunt foarte mulţi agenţi economici care să acorde toată gama de sporuri prevăzută în acest document. De exemplu, 10% pentru condiţii nocive de muncă; 25% pentru orele lucrate pe timpul nopţii; de la 5 la 25% în funcţie de vechimea în muncă; 100% pentru orele suplimentare şi pentru orele lucrate în zilele libere şi în zilele de sărbători legale, etc.

Prin contractele de muncă încheiate la nivel de ramură mai pot fi stipulate şi alte sporuri (de izolare, pentru folosirea unei limbi străine…). Oricum, dacă sporuri nu se prea acordă, coeficienţii de ierarhizare sunt obligatorii pentru sectorul privat.

Bugetari, la jumătate

În lipsa unui sistem unitar de salarizare în sectorul bugetar, veniturile reale ale funcţionarilor publici şi ale personalului contractual diferă de la o instituţie la alta. Şi, pentru că tot nu dau de la ei, pe principiul că oricum salariul subordonaţilor este prea mic, sunt şefi de instituţii care au aprobat acordarea unor sporurilor care, chiar dacă sunt prevăzute de lege, nu sunt şi obligatorii. Iar acolo unde şeful nu a vrut, salariaţii şi-au câştigat astfel de drepturi în instanţă (ca de exemplu primele de vacanţă). Au fost situaţii în care pe lista celor care au acţionat în judecată insituţia şi ministerul de resort au fost chiar şefii acelor instituţii.

Conform Ordonanţei de Guvern nr.9 din 2008, privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici (act normativ care se aplică până la apariţia legii privind sistemul unitar de salarizare), salariile de încadrare sunt fixate la un nivel cu mult inferior celui aplicat în sectorul privat. Un referent cu studii medii, primeşte ca debutant un salariu de 5.950.000 de lei (sub salariul minim brut de 6.000.000 de lei). În sectorul privat, aceeaşi persoană va fi plătită de la început cu 7.200.000 de lei. Ca referent, pentru a ajunge la un salariu apropiat de cel din sistemul bugetar, de 7.140.000 de lei, trebuie să treacă minim 5 ani (dacă avansarea de la o treaptă de salarizare la alta se produce o dată la un an).

Diferenţa este mult mai mare în cazul salariaţilor cu studii superioare. Unui agent economic i se impune să acorde un salariu de încadrare de 12.000.000 de lei. La un consiliu local, un referent de specialitate debutant are un salariu de încadrare de numai 6.080.000 de lei. Pentru a avansa, câte o treapă de salarizare după fiecare an de muncă, este nevoie de 9 ani de vechime pentru ca salariul de încadrare să ajungă la 10.350.000 de lei!?! Cu alte cuvinte, nici după 9 ani, timp în care referentul de specialitate a ajuns la gradul profesional superior, treapta de salarizare 1 (nivel maxim), salariul de încadrare din sistemul bugetar nu atinge cuantumul din sistemul privat!

Contribuţii de vreo 70%

Plata contribuţiilor către stat nu este o problemă pentru sectorul bugetar. Poate şi pentru că banii se mută dintr-un buzunar bugetar în altul. Ceea ce permite ca salariile de bază, impuse prin lege, să fie „ajutate“ cu toată gama de sporuri care se aplică. Printr-o asemenea metodă s-a ajuns ca veniturile reale să reprezinte dublarea sau triplarea salariului de încadrare. Dacă nu au nici o problemă în a achita astfel de sporuri, obiecţiile apar atunci când se solicită informaţii cu privire la veniturile reale din sectorul bugetar. Imediat, acestea devin „confidenţiale“, de parcă nu din banii contribuabililor se achită integral nota de plată. Tocmai această „confidenţialitate“ ţine departe de ochii publicului veniturile reale din sectorul public.

În sectorul privat, unde trebuie să „produci“ banii cu care sunt acoperite cheltuielile, nivelul contribuţiilor plătite împinge pe mulţi agenţi economici în zona muncii la negru. Pentru un angajat se achită 6,6% contribuţia la fondul de sănătate; 0,5% contribuţia la fondul de şomaj; 9,5% contribuţia la asigurări sociale şi impozitul de 16%. La fondul de salarii, angajatorul mai achită: 7% (fondul de sănătate) + 19,5% (contribuţia la fondul de asigurări sociale) + 2,5% (contribuţia la fondul de şomaj) + 0,75% (la ITM, pentru operarea cărţilor de muncă); 1% (contribuţia pentru concedii medicale) + 1% (fond de garantare) + 0,5% (fond de accidente).

Sindicaliştii renunţă la unele sporuri!?!

Unii sindicalişti din sistemul bugetar sunt dispuşi să renunţe la anumite sporuri, însă nu vor fi de acord cu eliminarea plăţii pentru orele suplimentare sau cu anularea salariilor de merit. Printre sporurile la care unii sindicalişti au spus că pot renunţa se numără: 75% pentru cei care lucrează cu fonduri europene; 20%, indemnizaţia acordată membrilor comisiilor de concurs; sporul pentru utilizarea unei limbi străine…

Până şi reprezentanţi ai poliţiştilor au susţinut că ar putea renunţa la sporul de antenă şi la cel „de încordare psihică deosebită“… 

În cele din urmă, ameninţat cu acţiuni de protest din toate părţile, cel care cedează pare să fie Guvernul…

Daniela ISTRATE 

2 comentarii

  1. foarte bun articolul…pt cei care lucreaza in administratia locala salariile sunt jalnice.. timp de 6 luni am fost incdrata ca si debutant cu studii superioare si am luat 460 lei. sunt personal contractual, in principiu mi se aplica si prevederile codului muncii dar cu privire la salarizare nu…nu mi se pare corect sa fortezi privatii sa acorde acest salar minim, iar statul sa isi bata joc de cei cu studii superioare…oricum privatii vor gasi mereu metode de a nu aplica acest salar….te incadreaza pe alt post desi lucrezi corespunzator facultatiii pe care ai terminat-o sau esti trecut cu jumatate de norma…asta este Romania in care traim!!!

Lăsați un mesaj

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.