Lunea trecută, a fost Ziua mondială a libertăţii presei. Pe plan local, singurul care şi-a amintit de eveniment a fost prefectul Petru-Mădălin Teculescu, care a organizat o conferinţă de presă şi pentru a spune un „La mulţi ani!“ presei locale. Dacă pentru urare i-am mulţumit, pentru îndemnul de a continua la fel, ne abţinem. Nu de alta, dar unii chiar nu ştiu ce înseamnă să-ţi respecţi colegii de breaslă şi tot încearcă să-şi mascheze lipsa de idei şi cunoştinţe furând de la alţii. Că ar fura doar o idee, pe care mai apoi să o trateze în stil propriu (vorba vine), nu ar fi mare lucru. Dar îşi mai demonstrează incompetenţa de fiecare dată când se bazează pe reportofon pentru a încropi câteva fraze sub care îşi pun numele. „Jurnaliştii“ de ocazie nu se folosesc, de exemplu, doar de informaţiile pe care le oferă un şef de instituţie (ori partid) sau altul la începutul unei conferinţe de presă. Se leagă de orice! Mai ales de răspunsurile la întrebările celor care nu participă la conferinţe de presă doar ca simpli purtători de reportofon… De fapt, pentru ei, reportofonul este „creierul“, un fel de organ care le-a crescut în palmă şi care „gândeşte“ în locul lor. Fără „organ“, sunt nuli de drept şi de fapt! Doamne fereşte, să-i lase bateria! Se duce de râpă toată ziua de „muncă“! Dacă nu a dat acest necaz peste ei, atunci, întorşi la birou, se pun pe ascultat. Şi pe consemnat. Şi consemnează… Uitând, dacă au ştiut vreodată, că regula este să nu preiei decât răspunsurile la propriile întrebări. Măcar dacă ar menţiona în articol că altcineva a adresat întrebarea! Nici atât! Articolul şi-ar pierde din „valoare“! În plus, dacă răspunsul nu clarifică pe deplin subiectul abordat, atunci îl modifică pe ici pe colo, introducând părţi din întrebare!
Pentru acest tip de „jurnalist“ (indiferent dacă vorbim de presa scrisă, radio sau televiziune), dar şi pentru patronii lor, „libertatea presei“ înseamnă şi libertatea de a te folosi de munca altora, pentru a deveni organul de presă mai interesant sau pentru a câştiga financiar abordând tema pe invers. Înseamnă „libertatea“ de a trece peste orice limită a bunului simţ… Înseamnă nesimţire, pur şi simplu!!!
Daniela Istrate, Curierul Ialomiţean