Planul European de ajutoare umanitare în beneficiul persoanelor defavorizate este tratat ca o simplă afacere de actorii principali ai programului. 9.536 de tone de zahăr şi 30.530 de tone de făină ajung la persoanele defavorizate, la nivelul întregii ţări, însă pentru acest „ajutor“, statul român ajunge să achite facturi impresionante. În cazul zahărului, sumele alocate din bugetul de stat sunt mai mari decât dacă acest produs ar fi fost cumpărat din magazine. Numai pentru ambalaj, transport sau TVA, se plătesc peste 9 milioane de euro, ceea ce duce costul pentru un kilogram la circa un euro. Adică, vreo 37.000 de lei!
Pentru zahăr, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a încheiat un contract cu firma Szentlorinckatai COOP KFT din Ungaria, reprezentată de un anume Heja Tibor (cetăţenie ungară). În afacere intră şi o firmă românească, Brutăria Bachus SRL, din localitatea Porumbenii Mari, din judeţul Harghita, ca prestator, ocazie cu care se mai adaugă 1.200.000 de euro, drept TVA. Brutăria Bachus aparţine lui Bakos Karoli. Ce au în comun cele două firme? Chiar pe Bakos Karoli! Pentru că Bakos Karoli şi Heja Tibor sunt asociaţi într-o altă firmă înregistrată în România, este vorba de Bakerpan SRL Miercurea Ciuc (judeţul Harghita)!
De ce Guvernul a fost de acord cu astfel de tranzacţii? Una dintre explicaţii este… electorală! Pentru că, şi în judeţul Ialomiţa, sunt primari PSD şi PNL care folosesc aceste ajutoare pentru a face campanie electorală candidaţilor propriilor partide la alegerile parlamentare!
Pentru a evita o astfel de situaţie, Cazacu Marinică, preşedintele PDL Ialomiţa, a declarat că a cerut primarilor PDL să apeleze la biserică pentru distribuirea acestor ajutoare. „Acest zahăr a ajuns să fie mai scump decât zahărul din magazine… Produsul este oferit ca mită electorală persoanelor defavorizate… Am recomandat primarilor PDL să apeleze la biserică pentru a împărţi produsele, pentru că nu dorim să câştigăm voturi din amărăciunea oamenilor…“
Taxă pe… caritate
Distribuirea unor produse alimentare din stocurile de intervenţie ale Uniunii Europene este tratată ca o afacere de cei implicaţi direct în procedura de atribuire a acestor ajutoare persoanelor defavorizate. Pentru unii, avantajul este strict financiar… Pentru alţii, câştigul sperat stă în numărul de voturi obţinut în plus de partidul din care face parte un primar sau altul.
„Planul european de ajutoare alimentare în beneficiul persoanelor defavorizate (PEAD) 2008“ prevede ca, în 2008 şi 2009, anumite categorii ale populaţiei să primească diverse produse alimentare din stocurile de intervenţie comunitare. Anul acesta, se acordă 9.536 de tone de zahăr şi 30.530 de tone de făină, la nivelul întregii ţări. Numai că, de la depozitul de unde sunt ridicate produsele şi până la beneficiar, apar tot felul de cheltuieli, care fac din zahărul gratuit unul mai scump decât cel de pe rafturile din magazine.
Pe de altă parte, derularea acestui program prin administraţiile publice locale, înaintea alegerilor parlamentare, a aprins imaginaţia unora dintre primari, care au mai găsit astfel un instrument pentru a manevra electoral destinatarii acestor produse. Că le-a dat PSD-ul, că le-a dat Guvernul liberal… Numai pentru a convinge cât mai multe persoane să voteze partidele din care edilii fac parte.
Sunt şi situaţii în care, chiar dacă au primit aceste produse cu ceva timp în urmă, primarii preferă să le ţină depozitate, pentru a le putea oferi după începerea campaniei electorale. Eventual, alături de materialele electorale ale candidaţilor, colegi de partid.
PDL avertizează
Costurile achitate de statul român pentru acest zahăr GRATUIT a fost tema conferinţei de presă de vinerea trecută a PDL Ialomiţa. Gheorghe Tinel, candidatul partidului pe Colegiul Urziceni (Camera Deputaţilor), a dezvăluit ingineriile financiare cu zahărul Uniunii Europene: „În România, urmau să ajungă 16.000 de tone, însă au ajuns doar 9.500 de tone. Diferenţa de 6.500 de tone a fost oprită de firma furnizoare, ca şi contravaloare a preţului pentru ambalaj şi cheltuieli de transport. În afacere a intrat şi o firmă din România, Brutăria Bachus SRL din Harghita, care are în obiectul de activitate panificaţia. Ce are panificaţia cu zahărul? Zahărul venit din Ungaria era fără TVA. Statul român plăteşte TVA pentru produsul care circulă pe teritoriul ţării. Intră şi acest prestator şi se mai încasează la valoarea mărfii 1.200.000 de euro! Dacă facem o socoteală şi adunăm preţul transportului, preţul ambalajului, preţul mărfii şi TVA-ul ajungem la peste 9.000.000 de euro, pentru 9.500 de tone de zahăr. Adică, un euro pe kilogram!“
Cazacu Marinică, preşedintele PDL Ialomiţa, a afirmat că astfel, zahărul a ajuns să fie mai scump decât cel din magazine, numai prin aplicarea costurilor de ambalare şi de transport. „De la Uniunea Europeană, s-a dat acest zahăr gratuit pentru persoanele defavorizate. Însă la cetăţean zahărul ajunge mai scump decât cel de pe rafturi! Acest zahăr este oferit ca mită electorală! O parte dintre primari nu au distribuit produsele, pentru a le împărţi în campania electorală. Se face campanie electorală cu acest zahăr, din bani publici! Am recomandat primarilor PDL să meargă spre biserică, pentru a se împărţi produsele. PDL nu doreşte să obţină voturi din amărăciunea oamenilor!“
Cazacu a mai spus că produsele ajung la beneficiari prin primării pentru că nu sunt ONG-uri care să facă distribuţia. De fapt, se omite biserica, un potenţial distribuitor al produselor alimentare.
„Se încalcă grav legea… Mai ales prin toate ingineriile făcute…“
Cine sunt „inginerii“
În data de 30 iunie 2008, APIA a semnat contractul cu numărul 36 cu firma Szentlorinckatai COOP KFT, cu sediul în Budapesta. Din partea firmei furnizoare de zahăr documentul a fost semnat de administratorul societăţii, Heja Tibor.
Conform contractului, firma ungară se obliga să furnizeze 9.538 de tone de zahăr până pe data de 31 decembrie 2008. Furnizarea zahărului în depozitele indicate de APIA se făcea în schimbul cantităţii de 15.898 de tone, retras ca plată din stocurile de intervenţie ale MVH Ungaria. APIA trebuia să factureze cantitatea retrasă, cu o valoare netă de 231,162 miliarde de lei vechi. De asemenea, APIA decontează cheltuielile de transport în limita sumei de 10,396 de miliarde de lei. Oricum, pe lângă banii achitaţi din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (poziţia distinctivă „finanţare FEGA“), intervine şi o firmă din România, ca prestator, Brutăria Bachus SRL, o firmă înregistrată în localitatea Porumbenii Mari din judeţul Harghita. Firma a fost înregistrată la Registrul Comerţului în iulie 2006 şi are ca principal obiect de activitate „fabricarea pâinii; fabricarea prăjiturilor şi a produselor proaspete de patiserie“.Conform cifrelor din bilanţul pe 2007, societatea a avut un număr mediu de angajaţi de 70, a înregistrat o cifră de afaceri de 47,09 de miliarde de lei vechi, profitul net fiind de 111,5 milioane de lei. La sfârşitul anului trecut, firma avea datorii de 9,416 miliarde de lei.
La Brutăria Bachus, acţionar unic şi administrator este un anume Bakos Karoly, cetăţean român. Care este legătura dintre cele două firme, Szentlorinckatai COOP KFT şi Brutăria Bachus SRL? Tocmai Bakos Karoly!!! Pe care îl găsim asociat şi administrator la Bakerpan SRL Miercurea Ciuc (judeţul Harghita). Surpriza apare de la Bakerpan SRL, unde asociat, alături de Bakos, este chiar Heja Tibor (de cetăţenie ungară)! Adică, tocmai administratorul de la firma ungară cu care APIA a semnat contractul de furnizare pentru zahăr!
Bakos şi Heja au câte 33,33% din părţile sociale, restul de 33,33% fiind la Heja Zoltan (de cetăţenie ungară), probabil rudă cu administratorul societăţii Szentlorinckatai COOP KFT.
Despre Bakerpan SRL mai amintim doar că are un obiect de activitate principal similar cu al firmei Brutoria Bachus; a fost înregistrată în martie 2004. La sfârşitul lui 2007, societatea, cu 29 de angajaţi, a avut o cifră de afaceri de 8,12 miliarde de lei şi a încheiat anul cu o pierdere netă de 2,267 miliarde de lei. Datoriile totale, la 31 decembrie 2007, erau de 22,22 miliarde de lei vechi!!!
N.R.: Gheorghe Tinel a mai afirmat că, pe această temă, s-a autosesizat Direcţia Naţională Anticorupţie.
Daniela Istrate