Supliment de 1 milion euro la sursa de apă!

Peste 13 milioane lei zac îngropate într-o lucrare cu care primarul Gabi Ionaşcu a câştigat din primul tur alegerile locale din 2008. Prezentată ca realizarea secolului în municipiul Slobozia în luna mai 2008, chiar în buza alegerilor, sursa de apă subterană este până acum a doua investiţie îngropată de pomană în pământul de la marginea oraşului, după cele 2 milioane de dolari cheltuiţi de pomană de răposatul primar Ioan Pinter pe firul doi de aducţie care n-a funcţionat nici măcar o singură zi. 

Bani pentru amicul Traian

De la bun început lucrarea de forare a puţurilor de mare adâncime s-a făcut în baza unor discuţii adânci dintre primarul Gabi Ionaşcu şi constructorul TMUCB Slobozia, firmă condusă de Traian Sasu, bunul amic al primarului. Caietul de sarcini a fost atât de atent întocmit încât TMUCB Slobozia n-a avut vreo emoţie în a umfla potul bugetar. Atât de siguri au fost pe prietenia lor Ionaşcu şi Sasu că până şi preţul oferit în plicul licitaţiei de firma de construcţii a fost de numai 9.235.873,77 lei, cu tot cu TVA, valoare prinsă în fişa tehnică a obiectivului „Sursa de apă (puţuri) pentru alimentare cu apă a municipiului Slobozia”, singurul document făcut public de Primărie la începutul investiţiei. Ulterior orice date publice despre lucrare au fost atent ascunse presei şi oricui a avut curiozitatea să întrebe ce se face cu atâta bănet luat dintr-un împrumut la care comunitatea plăteşte dobânzi de-i sar capacele. Spunem „numai” 9,2 milioane lei pentru că până la expirarea celor 18 luni termen de execuţie, primarul s-a grăbit să-i mai ajusteze amicului Sasu valoarea contractului. Nu cine ştie ce, acolo, un fleac de „numai” 49%, adică exact cât îi dădea voie legea să adauge la valoarea unui contract deja încheiat! Acum v-aţi prins, nu? TMUCB s-a bazat pe prietenia cu şeful Primăriei Slobozia şi a dat valoare nerealistă la licitaţie ca să-i câştige pe adversari. A făcut asta pentru ca avea să primească până la finalizarea investiţiei un bonus de la bugetul municipiului de peste 1 milion de euro. Milion de euro calculat la cursul actual, nu la cel mult mai mic la care s-au făcut plăţile în conturile TMUCB! 

Unde e apa potabilă?

Cu milionul de euro în plus primit de la mărinimosul Gabi Ionaşcu TMUCB nu s-a grăbit să mai finalizeze investiţia. Nici acum, la un an distanţă faţă de clipa în care tandemul constructorilor care au pus la cale afacerea subterană anunţa cu surle şi trâmbiţe că lucrarea e gata, 5 din cele 25 de puţuri de mare adâncime nu au fost făcute. Bine, nu s-a delimitat nici terenul, dar astea sunt deja amănunte. Cum amănunte sunt şi costurile achitate în avans firmei pentru conductele de legătură şi aparatura specifică aferente celor 5 puţuri neexecutate şi care pot reprezinta în economia lucrării un procent de 15% – 20%! Credeţi că banii viraţi au ţinut cont de acest neajuns? Nici pomeneală, din ultimele date oficiale, până la data alegerilor se plătise constructorului 90% din investiţie, diferenţa de 10% fiind indisponibilizată în contul execuţiei de bună execuţie. Într-adevăr prietenia dintre Ionaşcu şi Sasu se dovedeşte suficient de trainică încât primarul Sloboziei să-şi permită să achite din bugetul local în avans o lucrare care este departe de a fi finalizată, faptă pentru care ar putea fi tras la răspundere. Dar cine să mai întrebe de apa subterană când Consiliul Local colcăie de consilieri PSD majoritari şi taciturni, şi de oameni ai opoziţiei cu legături directe sau indirecte cu primarul şi Primăria! 

„Apa din sursă subterană rămâne neautorizată consumului uman!”

Cu riscul de a vă plictisi, revenim cu ultimele informaţii legate de autorizarea apei captată din puţurile de mare adâncime pentru care s-au achitat de către bugetul local fonduri de peste 3,2 milioane euro. Mihaela Dumitrescu, şefa Autorităţii de Sănătate Publică Ialomiţa a declarat ieri după-amiază pentru Informaţia că autorizarea apei de la Slobozia este încă la stadiul de analiză a probelor, chiar dacă de la primele forări a trecut un an de zile. „Acum câteva zile au fost duse la Institutul din Bucureşti ultimele probe de apă şi rapoarte solicitate pentru a fi verificate. În mod normal ar trebui să primim un răspuns din partea dumnealor în 30 de zile, adică cel mai târziu în prima parte a lunii iunie.”, a spus domnişoara doctor Dumitrescu. Până acum, singurele documente care au fost obţinute de Informaţia arată că din 20 de puţuri forate doar unul are apă care se încadrează în parametrii de potabilitate şi care nu pune în pericol sănătatea consumatorilor! 

PETRONEL TUDOR