4 ani şi 6 luni de puşcărie pentru peştii Terra şi Costan, folosiţi de politicieni

0

prox

În 2010, pe rolul Tribunalului Ialomiţa a fost înregistrat un dosar de trafic de persoane ce avea să facă vâlvă mare în presa centrală, dar şi pe scena politică. În această cauză, Cornel Relu Costan, patronul Diva Models Constanţa, Ion Tămârjan, şeful agenţiei de modelling Star Models Slobozia, Ştefan Radu Nicola, fiul lui Adrian Nicola, fostul adjunct al comandantului Poliţiei Municipiului Constanţa, şi Gabriel Alexandru Voicu, fiul unui poliţist din Slobozia, sunt judecaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de persoane.
Judecătorii ialomiţeni au audiat peste 100 de persoane în acest dosar, martorii provenind din Bucureşti, Călăraşi, Prahova, Ialomiţa, Bihor, Mureş, Bacău, Cluj, Argeş, Ilfov, Suceava, Timiş, Botoşani, Dolj, Gorj, Arad, Vaslui, Iaşi şi Teleorman. Printre martorii citaţi de magistraţii ialomiţeni s-au numărat şi oameni politici şi de afaceri importanţi, precum Ionuţ Negoiţă, patronul echipei de fotbal Dinamo Bucureşti, Robert Negoiţă, fratele lui Ionuţ Negoiţă şi primarul Sectorului 3 al Capitalei, Nicolae Bănicioiu, ministrul Tineretului şi Sportului, dar şi „Gabi – viceprimarul municipiului Constanţa”, interlopul din Mangalia, Nuredin Beinur, directorul radiourilor Sky şi Doina, Florin Munteanu, fostul director TVR 2, Răzvan Nicolescu.
Dosarul în care slobozeanul Ionuţ Tămârjan, zis Terra, este judecat pentru trafic de persoane este unul destul de controversat, iar la cererea inculpaţilor, Tribunalul Ialomiţa a blocat încă de anul trecut accesul presei la dosar, până la soluţionarea cauzei.
Tera, „făcut” de masoni, cică
De-a lungul procesului de fond, Tămârjan s-a apărat invocând tot felul de scuze, unele ce ţin de domeniul SF-ului. Astfel, proxenetul de fotomodele s-a dat „lovit” de unul dintre liderii Marei Loje Masonice a României, pe motiv că respectivului mason îi plăcea de una dintre fotomodelele pe care el le „impresaria” şi a refuzat să le facă „lipeala”.
Condamnaţi cu suspendare de Tribunalul Ialomiţa…
În data de 5 noiembrie 2012, Tribunalul Ialomiţa s-a pronunţat în cazul furnizorilor de „fetiţe” pentru politicieni. Astfel, Tămârjan, Relu Costan şi Radu-Ştefan Nicola au fost condamnaţi la trei ani de închisoare cu suspendare fiecare. Cel de-al patrulea inculpat din acest dosar, Gabriel Voicu, a primit doi ani de închisoare cu suspendare.
… Proxeneţii de fotomodele au primit pedepse cu executare
La câteva zile de la pronunţarea sentinţei, înainte de expirarea termenului stabilit de judecători, procurorii DIICOT au formulat recurs împotriva soluţiei dată de Tribunalul Ialomiţa, cerând pedepse mai mari pentru inculpaţi. De asemenea, şi inculpaţii au atacat pedeapsa primită de la judecători, cerând chiar achitarea.
Dosarul s-a aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, unde s-a judecat apelul. Pentru că şi la apel se face cercetare judecătorească, magistraţii au mai audiat martori ale căror declaraţii le-au considerat esenţiale pentru soluţionarea cauzei, sau pe care i-au propus inculpaţii pentru apărarea lor. Ca o noutate în acest dosar, magistraţii Curţii de Apel au avut de audiat şi martori sub identitate protejată, această măsură nefiind folosită până acum de către instanţa de fond, ceea ce dă de înţeles că procurorii au găsit martori noi, ale căror declaraţii au atârnat greu în luarea unei decizii privind pedepsele inculpaţilor.
Importanţa şi relevanţa declaraţiilor martorilor audiaţi sub identitate protejată s-a putut observa joi, 3 octombrie 2013, când magistraţii Curţii de Apel Bucureşti s-au pronunţat în dosarul de proxenetism pe care l-au avut Ion Tămârjan şi Relu Costan. Astfel, instanţa bucureşteană a admis apelul declarat de către procurori şi le-a majorat pedepsele inculpaţilor. Mai mult decât atât, lea dat şi pedepse cu executare. Astfel, Ion Tămârjan, Relu Costan au fost condamnaţi la pedeapsa de 4 ani şi 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de trafic de minori.
În ceea ce îi priveşte pe ceilalţi doi inculpaţi, Radu Nicola şi Gabriel Voicu, instanţa a menţinut pedepsele aplicate de către Tribunalul Ialomiţa. Trebuie, totuşi, să menţionăm că sentinţa Curţii de Apel nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Jurnalul de Ialomiţa

Lăsați un mesaj