Aikido – un sport în care eşti în competiţie cu tine însuţi!

0

Mici şi mari, fete şi băieţi, umăr lângă umăr, practicanţi de aikido din Ialomiţa şi din ţară s-au întâlnit în week-end la Slobozia în cadrul unui seminar naţional pentru schimb de experienţă şi examinarea copiilor, organizat de instructorul Mihai Dinu: „Chiar dacă, să spunem că cineva nu ar lua un examen, tot ar învăţa ceva din experienţa aceasta. O evoluţie există, chiar dacă paşii sunt mici.”
Pe lângă tehnici de autoapărare, aikido este despre autoperfecţionare, a precizat Ovidiu Codreanu, instructor în cadrul Federaţiei Române: „În lumea de astăzi, care este dominată de competiţie, pe toate planurile: sportivă, în societate, în afaceri, aikido promovează ideea non-competiţiei, ideea autoperfecţionării. Scopul în aikido este să ne perfecţionăm pe noi înşine, să fim mai buni decât am fost ieri, nu să fim mai buni decât cei din jurul nostru sau să învingem pe cineva şi să ne şlefuim pe noi înşine. Este o artă eminamente defensivă, de a neutraliza violenţa fără a folosi violenţa, cât se poate, şi încercând să folosim energia atacatorului, adversarului, să o întoarcem împotriva lui. Încercăm mai mult să folosim inteligenţa şi stilurile, aptitudinile pe care le dezvoltăm şi mai puţin forţa.”
După doar 4 luni de antrenamente, Radu, de 13 ani, consideră că tehnicile învăţate sunt ca mersul pe bicicletă: „Tatăl meu a vrut să fac un sport pentru că stăteam prea mult la calculator şi că am nevoie să ies afară şi să fac mişcare. S-a gândit să fac o artă marţială, că ar fi interesant şi că ar merita pentru mine. Mi se pare foarte frumos, mi se pare că oarecum un stil de viaţă. Pe lângă tehnica în sine te învaţă şi cum să te comporţi cu alţii. Trebuie să ai răbdare, de forţă scapi pe parcurs, nu trebuie, scapi, pe parcurs. Se învaţă de exemplu ca cititul sau ca alfabetul, îl înveţi şi nu-l uiţi.”
Printre cei examinaţi se numără şi Maria, în vârstă de 9 ani, practicantă de aikido de 3 ani: „Când nu aveam cu cine să mă joc eu veneam la aikido. Acum am emoţii pentru că e o tehnică la care îmi e puţin mai greu la ea. Priza pe mână, la ultimul pas, trebuie să folosesc în acelaşi timp şi mâna şi piciorul, şi nu prea îmi iese mereu.”
Determinat este şi David, de numai 6 ani: „Eu învăţ să mă apăr de cei care vor să mă atace. A fost un copil care a vrut să mă atace, iar eu l-am rotit.”
Aikido ca mod de viaţă este lecţia pe care o învaţă zi de zi şi Irina Gaşpar, secretar general al Fundaţiei Române de Aikido Aikikai: „ E o combinaţie perfectă între mişcări foarte utile fizice şi mişcări foarte utile de ordine interioară, de comunicare exterioară, un exerciţiu de răbdare şi de perseverenţă, pentru că orice tehnică pot să o fac atâta timp cât îi dedic antrenament, exerciţiu, studiu şi am răbdare pentru asta. Asociez fiecare tehnică, fiecare mişcare din aikido cu chestiuni ce ţin de viaţa de zi cu zi.” Lecţiile antrenament au fost organizate de Clubul Sportiv Olimpia Slobozia în sala de sport a Grădiniţei nr. 2 Sf. Andrei de la Baia Comunală, un spaţiu excelent pentru aceste activităţi sportive.

Lăsați un mesaj