Anchetă penală pentru distrugere la Piscul Crăsani

2

DSCN2844

Monumentul istoric de categoria A a căzut pradă ignoranţilor! Constructorul care a lucrat la reabilitarea şi consolidarea podului peste Ialomiţa a folosit pământ galben din situl arheologic. Grozăvia a fost descoperită de arheologii muzeului judeţean şi reclamată Direcţiei judeţene de Cultură. Directorul Elena Pacală spune că distrugerile sunt iremediabile: ,,Au fost escavate tone de pământ şi distruse importante valori istorice. Relicvele materiale se mai pot găsi în cantităţile de pământ mutate, însă aşezările şi dovezile de locuire ale civilizaţiei getice sunt afectate ireversibil”.
Suprafaţa excavată se întinde pe aproape 70 de metri, iar în apropiere de locul în care s-a intrat cu buldozerul se află o placă de informare privind existenţa monumentului de patrimoniu naţional.
Arheologul Ioan Cernău spune că toţi localnicii ştiu că zona este protejată şi este cu atât mai greu de înţeles acţiunea intenţionată a constructorului, culmea, se pare, la îndemnul autorităţilor locale: ,,Am fost siderat şi am încercat să aflu de la oamenii din localitate ce s-a întâmplat. Nu înţeleg. Este un sit în care se cercetează de peste 100 de ani. Aici a săpat şi Vasile Pârvan. E primul sit din România pentru care s-a scris o monografie. Aici au lucrat toţi străbunicii localnicilor la săpăturile arheologice. Nu avea cum să nu se fi ştiut… Pe lângă prejudiciul imens adus patrimoniului naţional trebuie să se facă ceva pentru semnalarea acestor situaţii. Noi am lăsat special zona aceasta necercetată, ca un martor pentru viitor când vor fi şi alte posibilităţi de investigare, cu tehnologii avansate. Până acum am cercetat în afara cetăţii, unde au locuit oamenii mai simpli. E un dezastru din punct de vedere arheologic.”
Piscul Crăsani este indicat de istorici drept locul Cetăţii Helis, unde regele get Dromihete i-a dat o lecţie de curaj şi modestie generalului roman Lisimah. Aici a fost descoperit ritonul, o piesă de cult conică, cu terminaţie în formă de cal, cea mai reprezentativă descoperire şi emblema Muzeului Judeţean Ialomiţa.
Clementina Tudor

2 comentarii

  1. Ce vă spuneam?! Constructorul a participat la o licitaţie organizată de Consiliul Judeţean. Oare marii specialişti din cadrul instituţiei judeţene n-au putut atrage atenţia asupra existenţei fenomenului Piscul Crăsanilor?! Ca şi în cazul neurochirurgului Soare, “jmecherii” din cadrul C.J. se fac de râs, lăsând autorităţile locale să decidă. Dacă în cazul medicului Primăria Sudiţi a dat dovadă de mult bun simţ, în cazul “Crăsani”, ce să mai vorbim?! E caz penal, fără discuţie.

  2. Dacă marii ,,specialiști” de la muzeul județean au aflat de existența Piscului Crăsani abia acum câțiva ani, când au binevoit să redeschidă șantierul arheologic (rost de bani, nenică, nu-i așa!), unde, apropo, nu e nici o delimitare și cei care au vizitat zona ani de zile n-au văzut nici un indicator de rezervație arheologică, de unde naiba să știe buldozeristul ce e acolo?

Dă-i un răspuns lui crasaneanul Renunțați la răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.