Campanie de succes la baza arheologica de lângă Giurgeni, locul naşterii lui Mihai Viteazul

0

Specialiștii au scos la lumină ruinele unui sediu administrativ unde se întocmeau documentele comerciale și se rezolvau litigiile dintre locuitorii orașului medieval. În parcul arheologic de pe ruinele primei capitale a județului Ialomița pot fi vizitate unsprezece construcții,  de la biserici și ateliere de confecționat nasturi din os pana la depozite de grâne și case de locuit.

Locuinţa de 100 mp a fost construită din zid cu 3 contraforturi pe partea nordică, a fost acoperită cu olane şi a ieşit la iveală în urma unui sondaj de verificare, pe care echipa de cercetare îl consideră un mare noroc pentru că astfel de construcţii de zidărie nu au mai fost descoperite la baza arheologică de lângă Giurgeni de peste 30 de ani, precizează responsabilul ştiinţific al şantierul arheologic, Daniela Mihai: „Materialul ceramic, inventarul arheologic este destul de rafinat, sunt anumite indicii care ne sugerează nişte boieri de vază, oameni care aveau o anumită stare materială şi socială, care erau importanţi în hotărârile oraşului, administrative şi fiscale, ei reprezentau oraşul în raport cu Domnul. Este o descoperire care ne arată că documentele care au fost scrise în această reşedinţă, de-a lungul secolului al XVI –lea şi prima jumătate a secolului al XVII lea, aveau şi construcţii însemnate, în care pe lângă documente se judecau pricini între orăşenii care se certau. Astfel, se pune pe harta oraşului un rost administrativ foarte important pe care nu aveam de unde să-l cunoaştem până acum din punct de vedere a construcţiilor”

Descoperirea este cu atât mai importantă cu cât în oraşul medieval de la gura de vărsare a Ialomiţei în Dunăre a locuit mama domnitorului Mihai Viteazul, Tudora. Directorul Muzeului Judeţean, Florin Vlad, precizează că vestigiile completează şi pun în valoare patrimoniul parcului arheologic de lângă Giurgeni: „Cu siguranţă Mihai Viteazul a intrat în această mare structură, sediu rezidenţial, cu siguranţă a intrat în bisericile nr. 1 şi nr.2, cu siguranţă urmele paşilor săi ne fac contemporani cu el, pentru că şi noi astăzi ne lăsăm amprenta pe această zonă istorică şi sfântă a Bărăganului ialomiţean.”

 Echipa de cercetare arheologică este completată de Simona Munteanu şi Radu Coman, iar alături de ruinele edificiului administrativ au fost scoase la lumină în campania de vara aceasta rămăşiţele unei case de locuit, de asemenea cu acoperiş din argilă arsă semicilindrică. Printre materialul arheologic descoperit se numără 20 de pipe, monede şi ceramică de import.

Topografia oraşului rămâne în cercetare, dar noua descoperire arheologică pune în relaţie celelalte obiective descoperite printre ruinele primei capitale a judeţului Ialomiţa, iar săpăturile vor fi reluate anul viitor. „Ne dorim din tot sufletul să continue aceste descoperiri şi nu ne îndoim că succesele vor continua, astfel încât parcul arheologic să devenă un centru atractiv pentru turiştii din întreaga ţară, dar şi din străinătate” a precizat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Ialomiţa, Ionel Gae. În august, autoritatea judeţeană a implementat on-line proiectele care vizează punerea în valoare a Oraşului de Floci de lângă Giurgeni, Conacului Bolomey din Cosâmbeşti şi a Bisericii Sf. Nicolae din parcul Muzeului Agriculturii din Slobozia. 

Lăsați un mesaj