Culturile de rapiţă ameninţate de îngheţ

0

Condițiile meteo extreme afectează culturile de rapița. Zăpada  insuficientă și temperaturile geroase periclitează culturile înființate în toamnă, motiv pentru care vor fi întoarse în primăvara, ceea ce presupune o cheltuială în plus pentru fermierii ialomițeni. 

Rapiţa aduce primii bani în fermă şi este o cultură profitabilă în condiţii optime de creştere. Seceta de anul trecut a întârziat însă însămânţarea, iar cultura a intrat prea mică în iarnă, cu risc crescut de îngheţ. Silimon Lascăr din Bueşti spune că momentul adevărului va fi la primăvară: „Rapiţa cultivată târziu are doar două –trei frunze şi nu se ştie dacă o să reziste pentru că nu are nimic peste ea ca să o apere de ger. Dacă venea zăpada asta oablă, să o aştearnă peste câmp şi să se lipească, ca să ţină cald, atunci era altceva. Noi încă mai aşteptăm să ningă frumos, fără vânt.”

Rapiţa care nu va trece iarna va fi întoarsă şi înlocuită cu altă cultură. În aceste condiţii, pierderile fermierilor se ridică la câte 500 de lei pe hectar, precizează Nicolae Sitaru, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Pante Tehnice Ialomiţa: „Culturile care riscă să nu treacă iarna sunt neasigurate. Dar fermierii şi-au asumat şi astfel de riscuri pentru că pierd sămânţa care se ridică la 200-300 de lei, în funcţie de ce hibrid au pus, pierd semănatul şi o prelucrare a solului care înseamnă alte 200 de lei, dar dacă trece aduce mai mulţi bani şi e o cultură rentabilă. Rapiţa este o cultură foarte sinceră şi în primăvară spune clar dacă rămâne sau trebuie înlocuită.”

Ion Cristescu din Bueşti spune că, din cauza gerului, nici grâul nu se simte prea bine: „Zăpada este toată spulberată de pe câmp şi băgată în sat. Că aşa e Bărăganul acesta, al nostru… Rapiţa este prima care suferă, dar şi grâul, pentru că au semănat târziu şi se vede ars pe câmp. Dacă ar mai veni o zăpadă înainte de gerurile anunţate, ar fi bine, dacă nu, asta e situaţia, ce să facem? Cu cine să ne certăm?”

Din punct de vedere al precipitaţiilor, rezerva de apă din sol este sub necesarul minim în Bărăganul ialomiţean, mai ales că, înainte de zăpezile din ianuarie, ultima ploaie înregistrată a fost la 10 noiembrie, anul trecut.

Lăsați un mesaj