Cei doi deputați au făcut o radiografie a evoluțiilor de pe scena politică românească dar și una a evenimentelor care au marcat existența conaționalilor lor în ultima perioadă.
Pentru Ștefan Mușoiu două au fost principalele succese ale sesiunii parlamentare de toamnă: proiectul de lege referitor la înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții și interpelarea care a avut ca subiect mult mediatizatul subiect al pasajului de la Drajna: “Sper ca la finalul acestei sesiuni parlamentare să intre în vigoare legea prin care va lua ființă Fondul. Deasemenea, vreau să vă spun că la acest moment, studiul de pre-fezabilitate a proiectului de la Drajna este recepționat de DRDP Constanța și trims spre avizare Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Documentația aferentă proiectului ar trebui să fie finalizată până la sfârșitul anului iar ulterior să fie demarată licitația în vederea desemnării executantului lucrărilor”.
Deputatul Andrei Pop a făcut trimitere la inițiativele legislative la care a fost coautor, sau aflate în lucru: ”Din cele 14 articole de modificare care se referă la Codul Penal și Codul de Procedură Penală, cel mai important este validitatea denunțului, care acum, vedem, durează cât vrea anchetatorul, 10-15 ani, și limitarea lui la 6 luni sau un an, maxim. Doi, reglementarea abuzului în serviciu: cred că este necesară, este multă tensiune pe acest subiect în societate. Nu putem avea un caz care este asimilat ca faptă de corupție și vedem atunci când anchetatorul te acuză de abuz în serviciu. Decizia finală este corelată cu furtul sau mita, deci, oricum, fapta rămâne. Poate vom adopta în cele din urmă modelul folosit la nivel european, cel de corupție pasivă, dar în care, într-adevăr, să existe un prag. Care va fi acela, nu știu, dar, în principiu, sunt de acord cu el.
Alte inițiative legislative la care lucrez și pe care mi le voi asuma ca inițiator: pe 28 februarie voi avea o dezbatere publică cu asociații profesionale, ONG-uri, Consiliul Elevilor, asociații de părinți, Ministerul Educației Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Consiliul Național pentru Discriminare, astfel încât să găsim o soluție pentru sancționarea agresorului pe cale legislativă, și pentru a dezvolta norme guvernamentale de către Ministerul Educației, astfel încât să prevenim acest fenomen, dar să îl și tratăm. Doi: am mai menționat în dezbaterea publică o lege a debirocratizării; aceasta se referă la parcursul documentelor care se află în fluxul unei instituții publice, astfel încât să scurtăm și să limităm efortul cetățeanului sau operatorului economic, iar acest parcurs să fie realizat exclusiv de instituția publică, dacă acel document se află în oricate altă instituție. Proiectul este amânat datorită discuțiilor cu Ministerul Comunicațiilor și Secretariatul General al Guvernului, care vor fi responsabili cu implementarea programului care interconectează toate bazele de date la nivel instituțional”, a precizat Andrei Pop.
Partea a doua a întîlnirii cu reprezentanții mass-media ialomițene a fost rezervată întrebărilor venite din partea jurnaliștilor, marea lor majoritate referitoare la votarea bugetului și “revoluția fiscală”.
Andrei Pop: “Dacă vorbim despre transferul de contribuții: este o măsură populară? Nu! Este o măsură care are o componentă socială? Da! Pentru că protejăm exact acei angajați care aveau contractele de muncă ale căror contribuții nu erau plătite.
Revenind la buget: România, anual, se împrumută 25 de miliarde de lei. Excedentul bugetar al UAT-urilor la nivel național a fost estimat la 24 de miliarde lei. Deci noi avem 25 de miliarde în buzunarul stâng iar în buzunarul drept niște bani blocați. A fost o măsură și un mecanism de a evita costuri cu noi împrumuturi. Există cazuri izolate în care sunt și perdanți, dar, dacă vrem să ne gândim la un cadru general comun, în care toată lumea să aibă de câștigat, noi spunem că am luat decizia bună. Pentru proiectele în care este nevoie de cofinanțare, banii vor fi alocați la rectificarea bugetară de la jumătatea anului”.