Icoana Maicii Domnului de la mănăstirea Nicula sosește în SLOBOZIA

0

dddd

Conform Agentiei de stiri Lăcaşuri Ortodoxe, icoana va poposi în municipiul reşedinţă de judeţ, la începutul lunii noiembrie, timp de aproximativ o săptămână pentru ca toţi credincioşii din localitate şi din oraşele aflate în apropiere să se poată închina în faţa acesteia.
Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului din Mănăstirea Nicula, care atrage anual sute de mii de pelerini în apropierea localităţii Gherla din judetul Cluj, lângă care se află Mănăstirea Nicula, va fi adusa in Slobozia cu ocazia hramului Mănăstirii “Sfinţii Voievozi” din localitate – zi amintită în calendarul ortodox pentru data de 8 noiembrie, la Sărbătoarea Soborului Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil.

Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului din Nicula va fi întâmpinată la Catedrala Episcopală din Slobozia, unde va fi oficiată o Slujba de Te Deum, urmând să fie purtată în procesiune, prin tot oraşul, pe Bulevardul Matei Basarab spre istoricul așezământ monahal „Sfinții Voievozi”.

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Nicula a fost pictată în anul 1681 de preotul-meşter Luca din Iclod şi este pur şi simplu iubită şi venerată de credincioşi, aşteptaţi în număr foarte mare la Slobozia, chiar şi din Bucureşti. După cum se aminteşte într-un document istoric oficial, un proces-verbal întocmit de câţiva ofițeri austrieci ajunşi în anul 1699 în biserica mănăstirii, Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului din Nicula a lăcrimat încontinuu timp de aproximativ o luna (26 de zile), în acel an, în perioada 15 februarie-12 martie. Ofiterii martori au alergat și au adus preotul și toți sătenii, pentru a vedea cu toții lacrimile care cădeau pe pământ. Pe tot parcursul celor 26 de zile in care Icoana Maicii Domnului Nicula a plâns, oamenii au continuat să vină şi să şteargă lacrimile Maicii lor. Au existat mulți bolnavi care, atingând lacrimile, s-au vindecat, iar cronicile amintesc că niciun om dintre cei care au văzut Sfânta Icoana nu a murit, de atunci, de vreo moarte violenta. Scăpată din faţa prigoanei ateiste de către tatăl unui călugăr arestat în 1948, care a zidit-o într-unul dintre pereții casei sale, ea a fost din nou scoasă la lumină în anul 1964, în clipa mutării la Domnul a celui ce o protejase ţinând-o ascunsă atât de mult timp. Aflat lângă bătrân la acel moment, starețul ortodox de pe atunci al Mănăstirii Nicula a observat că bătrânul se închinase, în clipa de pe urmă, către locul în care era zidita icoana, fapt ce l-a făcut să o redescopere, alături de alte obiecte de cult. Confiscată până la urmă de comunişti, ea ajunge totuşi în capela Palatului Arhiepiscopiei Ortodoxe a Clujului, iar în anul 1991, după o restaurare defectuoasă si controversată, care ar fi schimbat, după exigenţele experţilor, în totalitate imaginea din icoană, a fost dusă, la Mănăstirea Nicula unde a rămas până în zilele de astăzi.

 

Lăsați un mesaj