Iresponsabilitate naţională: vânzarea pământului către fondurile mutuale de investiţii

1

DSC_0531

Preoţii fac apel către enoriaşi să nu mai vândă terenurile moştenite de la părinţi şi obţinute de strămoşi cu preţul vieţii pe câmpurile de luptă, iar în al 13-lea ceas, reprezentanţii statului vor să înfiinţeze o comisie de anchetă care să stabilească cât pământ mai aparţine românilor în ţara lor.
Cea mai alarmantă estimare aparţine fostului secretar de stat, Adrian Rădulescu, în opinia căruia românii mai deţin doar 30% din suprafaţa agricolă a ţării. Aprecierea este considerată exagerată de către preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Ialomiţa, însă Nicolae Sitaru admite că situaţia este îngrijorătoare: „ 1.000.000 de hectare au fost cu certitudine înstrăinate şi nu vorbim de străini stabiliţi în România care lucrează pământul ci de fonduri de investiţii care fac speculaţii de piaţă. Noi atragem atenţia de mulţi ani. Bulgarii s-au trezit înaintea noastră şi au luat măsuri cu riscul de a supăra UE. Nu mai vorbesc de Serbia, Polonia şi Ungaria unde pământul nu se vinde străinilor şi au şi preţuri mai mari ca în România, pentru că pieţele lor au fost în stare să genereze competiţie sănătoasă.”
Cele mai multe terenuri au fost vândute străinilor în vestul ţării, în proporţie de 50 %. Chiar dacă în Ialomiţa s-a vândut mai puţin către străini, mulţi proprietari şi-au înstrăinat terenurile pe sume derizorii. „ Indiferent ce probleme apar, nu vă mai vindeţi palma de teren, pentru că aceasta este cu adevărat valoroasă. Singurul bun care contează este pământul, că dacă vom avea foamete la nivel mondial, ceea ce nu este deloc exclus, bucatele obţinute în ţara noastră vor fi duse în afara graniţelor. Indiferent ce se va întâmpla, şi să nu credeţi că este posibil să se întâmple, pământul este bunul cel mai de preţ care ne poate salva”, le-a spus un preot dobrogean enoriaşilor din Griviţa prezenţi duminică la slujbă, în contextul comemorării unui erou care şi-a pierdut viaţa pe câmpul de luptă, ca mulţi alţi români, pentru apărarea gliei strămoşeşti.
În Ialomiţa, principalii actori pe piaţă sunt un fond mutual de investiţii care aparţine unor americani, cetăţeni danezi stabiliţi în zona Cocora şi portughezi de la Lehliu. De asemenea, mai există cetăţeni străini care fac agricultură în Bărăgan şi lucrează în arendă suprafeţe vaste. Aceştia sunt consideraţi un risc mai mic, deşi multe dintre societăţile multinaţionale din România declară un profit infim sau chiar deloc, de unde rezultă că exportă rezultatul financiar, ceea ce ar trebui să trezească interesul legal al instituţiilor abilitate ale statului.

1 comentariu

  1. Sefii de asociatii sau cei care au pamantul nostru in arenda stiu numai sa se planga. Nu am vazut pe niciunul dintre ei muritor de foame sau ingrijorat de ziua de maine, asa cum suntem noi care asteptam sa vina recolta. Si ce sa vezi ? Din cauza secetei nu se mai poate respecta contractul si primim ce ramane dupa valorificare. Noi platim impozitul ,dar subventiile merg la dumnealor.De aceea multi dintre noi prefera sa vanda terenul.Au teama ca raman fara pamant dumnealor ?Ca nu mai au cu ce sa-si intretina odraslele , vilele si masinile scumpe ?Sa fim seriosi .Acum ,mai nou sunt cat mai multi preoti care se ocupa mai mult de pamantul din arenda decat de cele bisericesti.Ingrijorarea asta a lor nu este pentru tara asta sau pentru noi .

Lăsați un mesaj