Judeţul Ialomiţa a semnat un contract de 4,6 milioane de euro pentru reabilitarea Conacului Bolomey

4

Finanţarea deschide seria investiţiilor în cultură şi reprezintă o premieră la nivelul instituţiilor publice din Regiunea Sud Muntenia. Ruinele conacului Bolomey se află la 10 km de Slobozia şi vor fi transformate în ateliere de restaurare, săli de expoziţii şi concerte.
Pe lângă reconstrucţia clădirii, conform imaginilor document existente, proiectul prevede şi reînfiinţarea parcului dendrologic din jurul conacului, pe malul drept al râului Ialomiţa. Termenul de finalizare este de 5 ani.
Conacul de la Bolomey a fost ridicat în a doua jumătate a secolului XIX de meşteri italieni şi a rămas, până azi, un reper arhitectural, chiar dacă se află în stare avansată de degradare.

Preşedintele preşedintelui Consiliului Judeţean Ialomiţa, Victor Moraru, a precizat că proiectul a obţinut maximum de finanţare, 98%, şi o contribuţie proprie de 2%: „Vreau să demonstrăm că nu suntem cu nimic mai prejos decât celelalte judeţe din România. E adevărat că am pierdut startul, acum mulţi ani, dar uşor-uşor sper să recuperăm etapele pierdute, iar aceasta mă motivează şi mai mult, ca şi neîncrederea unora dintre colegi în finanţările europene. Este un proiect în valoare de 4,6 milioane euro şi reprezintă cea mai mare finanţare, de până acum, din zona de cultură. Contribuţiae proprie a judeţului Ialomiţa este de 720.000 lei, iar valoarea cererii de finanţare este de 21.821.000 lei.”

Directorul Muzeului Judeţean, Florin Vlad, precizează că obiectivul a fost folosit în perioada regimului comunist ca fermă de pui şi depozit de îngrăşăminte chimice, ceea ce a contribuit la degradarea conacului: „El a aparţinut iniţial boierului Gheţu, iar în 1932 intră în proprietatea lui Constantin Bolomey care dezvoltă moşia cu o biserică mică, parc dendrologic, livadă, bucătărie, spălătorie şi alte acareturi, orezărie, crescătorie de animale, cărămidărie şi teren agricol. Din acestea se mai păstrează o anexă şi ruinele conacului, soarta obiectivului fiind una dramatică, după confiscarea moşiei şi transformarea în crescătorie de pui pe lângă ferma de la Bora, iar apoi în depozit de legume şi îngrăşăminte. Aşadar, şansa actuală, de reabilitare, este una istorică, pentru că Bolomey-ul este un simbol al Bărăganului.”

Conacul este o emblemă a judeţului Ialomiţa, susţine şi directorul Direcţiei Judeţene de Cultură, Elena Pacală, iar includerea acestor obiective într-un circuit turistic, istoric şi cultural, reprezintă o miză importantă pentru autorităţile judeţului: „Ialomiţa are ca identitate culturală, spirituală, chiar conacul, pentru că aici au fost ferme mari, zone agricole, moşii întinse şi toţi aceşti moşieri aveau conace. Conacul este emblema acestui judeţ şi mai avem un conac care plânge, este cel de la Făcăeni, care se află în domeniul public prin efectul legii, şi care moare şi el în fiecare zi. Dacă am reface şi conacul lui Aurelian Bentoiu am avea un traseu cultural şi turistic minunat, mai ales că pescuitul şi vânătoarea se leagă de conac.”
Proiectul de reabilitare a conacului Bolomey este finanţat prin Programul Operaţional Regional, Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, precizează directorul Agenţiei de Dezvoltare Sud Muntenia, Liviu Muşat: „Este un moment important şi pentru noi, ADR Sud Muntenia, când semnăm câte un contract de finanţare, mai ales când este vorba un contract de suflet pentru că e legat de istorie, tradiţie şi de rădăcini, şi dacă prin POR putem finanţa astfel de proiecte, bucuria este şi mai mare.”
Consiliul Judeţean Ialomiţa se pregăteşte ca în exerciţiul financiar următor, care începe în 2020, să depună un singur proiect, mare, pentru reabilitarea tuturor obiectivelor turistice culturale din judeţ.

Distribuiți
Articolul precedentBani din cer
Articolul următorAVENTURI CU DL. GOE

4 comentarii

  1. Suma obținută este generoasă. Depinde însă de ceea ce s-a cerut și ceea ce s-a evaluat în Studiul de Fezabilitate deoarece conacul este așezat în albia minoră, zona inundabilă a Ialomiței pe depuneri aluvionare. În perioadele de secetă apa freatică se află la circa 2 metri adîncime iar în perioadele ploioase, aceasta depășește nivelul terenului natural pînă să apară inundația Ialomiței. Prin urmare, fundațiile trebuie modificate iar aceasta poate costa mai mult decît suprastructura. Dacă proiectarea și execuția se vor face tot de clienții politici, eșecul e sigur….

  2. e bun inceputul. ar fi frumos sa se termine. si ar fi normal sa fie angajati muncitori numai din ialomita. de la arhitect pana la salaor. altfel e furaciune.

  3. Sa speram ca asta nu e inca o sursa de inbogatire pentru ,,unii“ ,si se va face intr-adevar ceva bun pentru patrimoniul istoric si cultural ialomitean ,sa avem si noi ce vizita si cu ce ne mandri in calitate de romani.

Dă-i un răspuns lui Elena Renunțați la răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.