Peste 300 de reprezentanți PES activists România din toată țara s-au adunat sâmbătă la Timișoara, la sala Europa a Centrului Regional de Afaceri, pentru a discuta despre parcursul european al României.
Participanții au adoptat cu această ocazie rezoluția „România trebuie să își continue parcursul european!” prin care reiterează contribuția importantă a social democraților români la aderarea la UE promovând o nouă cale a dialogului și participării inteligente la procesul decizional european în vederea realizării unei Românii puternice în Uniunea Europeană.
PES activists România, organizație compusă din peste 10.000 de membri și simpatizanți social democrați din România, își propune să susțină parcursul european al României așa cum a făcut-o în ultimii 11 ani, lansând de asemenea campania de informare „Democrația europeană” despre mizele apropiatelor alegeri pentru Parlamentul European din luna mai 2019.
“Ne dorim o Românie puternică în Uniunea Europeană iar pentru a face acest lucru trebuie să creștem nivelul de cunoaștere a procesului decizional european, să respectăm practicile, cutumele și tradițiile europene și să rămânem atașați valorilor comune europene. Interesele naționale sunt convergente cu cele europene iar corelarea între cele două planuri se poate face și mai bine dacă există o comunicare eficientă și un dialog constructiv și mai ales profesionist. Alegerile pentru Parlamentul European din luna mai 2019 sunt mai importante ca niciodată pentru că au ca miză viitorul Uniunii Europene”, a declarat Victor Negrescu, președintele-coordonator național al PES activists România.
”Doresc să subliniez importanța pe care aceste proiecte de informare și promovare o au, din perspectiva valorilor comune europene pe care le împărtășim și noi, dar și a absorbției de fonduri europe care au accelerat ritmul de dezvoltare al țării noastre. Valorile UE sunt comune tuturor statelor membre, într-o societate în care au întâietate toleranța, justiția, solidaritatea și combaterea discriminării. Aceste valori sunt parte integrantă din modul european de viață: Demnitatea umană este inviolabilă. Trebuie să fie respectată și protejată și constituie baza propriu-zisă a drepturilor fundamentale, Libertatea de mișcare le dă cetățenilor dreptul de a se deplasa și stabili în mod liber pe teritoriul Uniunii, Democrația reprezentativă – statutul de cetățean european implică și exercitarea unor drepturi politice. Fiecare cetățean adult din UE are dreptul de a candida și de a vota la alegerile pentru Parlamentul European, fie în țara de reședință, fie în țara de origine. Egalitatea presupune drepturi egale în fața legii pentru toți cetățenii. Principiul egalității între femei și bărbați stă la baza tuturor politicilor europene și reprezintă piatra de temelie a integrării europene. Statul de drept -Uniunea Europeană este întemeiată pe statul de drept. Tot ce face UE se bazează pe tratate, asupra cărora au convenit toate statele membre, în mod voluntar și democratic. Dreptul și justiția sunt protejate de un organism judiciar independent. Țările membre au conferit competență judiciară definitivă Curții Europene de Justiție, ale cărei hotărâri trebuie respectate de toată lumea. Drepturile omului sunt protejate de Carta drepturilor fundamentale a UE. Acestea includ dreptul de a nu fi discriminat pe motive de sex, origine etnică sau rasială, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală, dreptul la protecția datelor cu caracter personal și dreptul de a obține acces la justiție.
În ceea ce privește contribuția țării noastre la bugetul U.E., aceasta se ridică la suma de 14.908 miliarde de euro de la aderare până în prezent, și am primit 43.919 miliarde de euro sub formă de fonduri europene, ceea ce înseamnă că România, în zece ani de la aderare, a beneficiat de o sumă netă de 29,011 miliarde de euro.
Importanța Uniunii Europene pentru țara noastră se manifestă și din perspectiva rolului pe care îl are la nivel global prin diferitele politici adoptate, precum: consolidarea păcii, ajutorul pentru dezvoltare, drepturile omului, consolidarea securității, coeziune economică, socială și agricultură comună. România va juca un rol important la nivelul U.E. prin intermediul exercitării de către țara noastră a președinției la Consiliul U.E. începând cu 1 ianuarie 2019, fiind pregătit, în acest sens, un proiect ce se va concentra pe patru piloni de acțiune: “O Europă a convergenţei”, care vizează partea de creştere economică, fără a exista un dublu standard și asigurarea unei dezvoltări durabile și echitabile pentru toate statele membre; „O Europă a siguranţei”. Asigurarea securității frontierelor externe reprezintă una dintre cele mai importante garanții pentru funcționarea eficientă a spațiului de libertate, securitate și justiție, iar implementarea mecanismului de evaluare Schengen, a sistemelor informatice dezvoltate la nivelul UE și interoperabilitatea acestora vor fi subiecte deosebit de importante; „Europa, actor global” – se referă la acţiunea externă a UE, la sprijinirea parcursului european al ţărilor din Balcanii de Vest şi la întărirea relaţiei cu ţările din Parteneriatul estic. Un rol important îl vor avea dialogurile despre parcursul european al Republicii Moldova; ”O Europă a coeziunii” – care se referă la importanța fundamentelor construcției europene în reclădirea încrederii cetățenilor. Promovarea valorilor înscrise în Tratate, precum coeziunea, egalitatea, libertatea, democrația, demnitatea umană, dreptatea, solidaritatea, poate contribui la combaterea discursurilor populiste, naționaliste, rasiste, xenofobe și antisemite și asigura un sprijin real pentru proiectul european. De asemenea, utilizarea durabilă a potențialului local în cadrul politicilor de dezvoltare reprezintă un alt deziderat ce trebuie susținut în cadrul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.”, a declarat Ștefan Mușoiu, președintele Consiliului Național al PES Activists România.
Campania “Democrația europeană” va consta în difuzarea de materiale informative despre Uniunea Europeană, discuții cu cetățenii și amplasarea unor panouri în marile orașe pentru preluarea ideilor exprimate de cetățeni referitoare la apartenența la UE și alegerile europarlamentare.