Temperaturile scăzute din timpul nopţilor întârzie apariţia pe piaţă a căpşunilor cultivate în Ialomiţa. Cele mai renumite şi aşteptate sunt căpşunile de Gheorghe Lazăr, unde un localnic are culturi pe două hectare. Prima recoltă autohtonă de căpşuni va fi abia în prima decadă a lunii Mai, iar cantitatea şi calitatea fructelor pot fi influenţate de frig şi ploi. Cât despre preţ, concurenţa externă l-a stabilit la 7-8 lei kg, faţă de 15 lei anul trecut, ceea ce pentru costurile producătorului român este prea puţin.
Fraţii Vlase, Nicu şi Dan, dezvoltă de câţiva ani o afacere de familie. Secretul reuşitei este gustul autentic al căpşunilor româneşti. Trei sferturi din cele două hectare cultivate cu căpşuni sunt din soi românesc, chiar dacă acesta produce doar 21 de zile pe an, faţă de soiul remontant albion, care produce non stop, de primăvara până toamna târziu.
Pentru gust, cultivatorii ialomiţeni de căpşuni din Gheorghe Lazăr renunţă la tratamentele chimice după ce plantele au înflorit. Principalii inamici sunt acum ciorile şi graurii, dar cu adevărat de necontrolat este grindina, care poate produce mari stricăciuni.
Cât despre preţ, acesta chiar nu poate fi controlat, mai ales că singurul sprijin de la stat pe care îl au cei doi cultivatori de căpşuni sunt cei 120 de euro pe hectar, subvenţia pe suprafaţă.
Căpşunile de Gheorghe Lazăr sunt timpurii, iar soiul remontant, albion, este foarte gustos în august, septembrie şi octombrie. Vremea oarecum atipică de anul trecut a făcut ca ultima recoltă de căpşuni scoasă la piaţă să fie în a doua jumătate a lunii noiembrie.