Proiect de prospecțiuni geofizice tridimensionale în Ialomița

2

În ziua de 18 decembrie 2018, la Căzănești a avut loc o întâlnire – dezbatere privind inițierea proiectului ”Prospecțiuni Geofizice Tridimensionale Urziceni Sud 3D”, la care au participat o parte dintre primarii localităților din perimetrul vizat de proiect: Gârbovi, Sfântu Gheorghe, Colelia, Balaciu, Munteni Buzău, Căzănești, Ciochina, Gheorghe Doja și Traian, alți reprezentanți ai administrației județene și locale, ai Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Ialomița și reprezentanții filialei din România ai firmei americane HUNT OIL COMPANY, DALLAS, TEXAS, condusă de domnul Mark Wagley.
Președintele Consiliului Județean Ialomița, Victor Moraru, a prezentat în deschidere scopul care a fundamentat organizarea întâlnirii, interesul autorității administrației publice județene de a găsi împreună căi de valorificare a unei oportunități care poate aduce dezvoltare locală durabilă în comunitățile din centrul județului Ialomița.
Prezentarea firmei și a proiectului a realizat-o Iulian Harpa, consultant Comunități și Autorități Guvernamentale din cadrul firmei Hunt Oil Company of România: “Hunt Oil Company of Romania este într-un parteneriat cu OMV Petrom, cu activități în segmentele de explorare & producție, urmărind descoperirea și dezvoltarea de zăcăminte de gaze naturale și țiței. În perioada 2014 – 2018, parteneriatul Hunt Oil Company of România & OMV Petrom a desfășurat activități de explorare în județele Buzău, Galați, Vrancea, Brăila, Bacău și Ialomița.
Proiectul ”Prospecțiuni Geofizice Tridimensionale Urziceni Sud 3D” din județul Ialomița are următoarea arie de cuprindere:
Prospecțiunea geofizică se bazează pe studiul modului în care se propagă în subsol undele elastice generate de surse controlate, pentru a obține informații despre structura internă a Pământului în zona prospectată. Ea va fi făcută de o companie specializată, contractată de parteneriatul Hunt Oil Company of România & OMV Petrom. Metoda este minim invazivă deoarece nu poluează aerul, nu afectează flora și fauna locală, nu folosește substanțe toxice, iritante sau cancerigene, nu poluează apele de suprafață sau pe cele subterane, iar operațiunile vor lua în considerare activitățile agricole din zonele prospectate.
A fost de un interes real Studiul de Mediu Premergător Prospecțiunii Geofizice, contractat cu firma Blumenfield, companie specializată în studii de biodiversitate, prin utilizarea de metode recunoscute științific, deoarece datele obținute privind impactul proiectului asupra mediului înconjurător din zona prospectată vor fi puse la dispoziția autorităților județene și locale, pentru a fi utilizate în strategiile de dezvoltare viitoare.
Parcursul activității de explorare durează în medie 5 ani și cuprinde: prospecțiunea geofizică, prelucrarea datelor geofizice, interpretarea datelor geofizice și geologice și forajul sondei.
Programul proiectului de prospecțiune geofizică din anii 2018 – 2020 în județul Ialomița este următorul: studiu de biodiversitate (octombrie 2018 – august 2019), obținerea autorizațiilor și acordurilor de la autoritățile competente (decembrie 2018 – septembrie 2019), obținerea acordului de acces în teren (aprilie – octombrie 2019), operațiuni de prospecțiuni propriu-zise (15 august 2019 – 1 aprilie 2020).
În abordarea proiectului, partenerii țin seama de caracterul temporar al lucrărilor, impactul minim asupra mediului, compensarea eventualelor daune temporare ale culturilor agricole, informarea corespunzătoare a comunităților locale, pentru înțelegerea corectă a parametrilor proiectului.
Analizele preliminare ale implementării proiectului au pus în evidență atât beneficiile pe termen scurt ale investiției (închiriere de spații pentru cazare și organizare, angajații companiei de prospecțiune geofizică vor locui în zona adiacentă lucrărilor, cu influență asupra economiei locale), cât și cele pe termen lung, în caz de succes în etapa de explorare
( taxe și impozite către autoritățile locale și naționale, îmbunătățirea unor drumuri de acces, închiriere/cumpărare de terenuri, noi locuri de muncă, contractare de servicii de la nivel local etc)”.
De asemenea, reprezentanții parteneriatului Hunt Oil Company of România & OMV Petrom au arătat disponibilitatea de a colabora cu autoritățile administrației publice locale din zona prospectată prin proiecte sociale, educaționale și culturale, de a găsi punți de comunicare deschise și oneste și de a construi relații durabile, bazate pe încredere și respect.
Participanții la dezbatere: primarii comunelor Gârbovi – Popa Grigore, Colelia – Niță Nichita, Gheorghe Doja – Ion Mihai, Traian – Năstase Fănel, Sfântu Gheorghe – Teculescu Petr-Mădălin și Ciochina – Câmpulungeanu Vasile, precum și Valentina Brașoveanu, director al Direcției Amenajarea Teritoriului și Urbanism, din aparatul de specialitate al Consiliului Județean Ialomița și Daniel Ganea, directorul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Ialomița au apreciat proiectul, modul în care s-a realizat prezentarea, au făcut observații practice și punctuale, au sugerat propuneri pentru aplicarea unitară a unor măsuri în teritoriul prospectat și au adus în discuție posibilitatea racordării comunităților locale la rețele de gaze naturale.

2 comentarii

  1. Autoritati proaste! In loc sa se bucure ca localnicii vor castiga din chirii si mancare vanduta celor ce fac prospectiuni (indoielnice si astea), ar fi trebuit sa obtina de la ei certitudini (nu promisiuni) mai palapbile, de exemplu ca vor face lucrari de introducere sau extindere de retele de gaze naturale pentru locuitorii din zona.

  2. Care sunt metodele de prospectare a zăcămintelor minerale utile

    Pentru punerea în evidenţă a zăcămintelor minerale utile există mai multe metode de prospectare geofizică. Acestea se bazează pe studierea proprietăţilor fizice ale rocilor, fără prelevarea de eşantioane din acestea, deci necesită cheltuieli mai reduse, se pot executa pe mari suprafeţe şi oferă informaţii mai mult sau mai puţin precise în funcţie de metoda folosită. În funcţie de modul în care se eliberează sau nu energie în mediu, metodele de prospectare geofizică se pot împărţi în două mari categorii:

    A.Metode pasive – acestea nu eliberează nici un fel de energie artificială în mediu, folosind numai energia recepţionată din mediul studiat. Principalele metode pasive de prospectare sunt:
    1.Gravimetria – determină variaţiile locale ale intensităţii câmpului gravitaţional terestru (cauzate de valorile densității rocilor din subteran) şi se realizează o hartă cu valorile acestor anomalii gravitaţionale (harta Bouguer), pe care se poate pune în evidenţă cu o anumită aproximare conturul zăcământului.
    2.Magnetismul (prospecţiunea geomagnetică) – constă în determinarea anomaliilor câmpului magnetic terestru (care în zona României are o valoare medie de 47μT), iar pe baza acestora se realizează de asemeni o harta pe care se poate pune în evidenţă conturul şi, într-o anumită măsură, concentraţia de substanţe minerale utile din zăcământ, în special pentru zăcămintele feroase.
    3.Măsurarea curenţilor magnetotelurici – serveşte în special la determinarea straturilor subterane de apă.

    B.Metode active – care folosesc pentru măsurători o energie artificială ce se injectează în mediul supus prospectării, sub forma de electricitate, câmp electromagnetic sau oscilaţii mecanice de joasă sau de înaltă frecvenţă. Dintre acestea mai importante sunt:
    1. Electrometria – pune în evidenţă zăcămintele minerale aflate în apropierea suprafeţei Pământului (la adâncimi de max. 150 – 200 m) prin studierea variaţiilor rezistivităţii electrice a rocilor cu ajutorul unor perechi de electrozi înfipţi în sol prin care se injectează un curent electric şi al altora pe care se măsoară diferenţele de potenţial (tensiuni electrice) în anumite puncte de la suprafaţa solului.
    2. Prospecţiunea seismică – este principala metodă folosită în prospectarea zăcămintelor minerale de hidrocarburi şi constă în măsurarea timpului de propagare a unei unde elastice (similară aceleia produsă în timpul cutremurelor de pământ, de unde şi numele de undă seismică) de la punctul de generare situat la suprafaţa Pământului sau la o adâncime de câţiva metri, cunoscută cu precizie, până la punctele de recepţie (și ele la suprafață), determinate foarte precis, toate situate pe aliniamente topografice. Întrucât undele seismice suferă cea mai mică atenuare prin fenomene de absorbţie in mediul prin care se propagă (stratele geologice), această metodă este singura care ne oferă informaţii asupra formei şi adâncimii celor mai adânci strate din scoarţa terestră.
    Prospecțiunea seismică este de fapt precursoarea ecografiei ultrasonore folosită astăzi în medicină. Ambele se bazează pe aceleași fenomene de propagare a undelor elastice, diferența constând în special în frecvența undelor utilizate, dar și în dispozitivele și aparatura electronică folosite, determinate de acele frecvențe de lucru. Prospecțiunea seismică a fost aplicată prima dată în SUA în anul 1921, a evoluat semnificativ de-a lungul timpului și pe baza metodelor și algoritmilor de calcul dezvoltate de aceasta a apărut noua metodă de ecografie ultrasonoră.
    Propagarea undelor elastice se supune legilor reflexiei şi refracţiei (cunoscute şi în cadrul opticii geometrice), deci prin studierea formei undelor receptionate se poate determina foarte precis momentul când aceste unde au suferit fenomene de reflexie pe stratele situate la mare adâncime. Prin corelarea timpilor de reflexie cu vitezele de propagare prin diversele strate geologice, determinate prin lucrări speciale (așanumitele VSP-uri, de la „Vertical Seismic Profile”), se determină adâncimea fiecărui strat geologic, punct cu punct, pe intreaga lungime a aliniamentului topografic pe care s-a realizat generarea şi recepţia acelor unde. În final se obţine o imagine reprezentând secţiunea scoarţei terestre după acel aliniament văzută din profil, pe care se disting stratele geologice, adâncimile şi formele acestora. Această imagine se numeşte profil seismic.
    Din forma stratelor și vechimea lor (a erei geologice căreia îi aparțin) se determină zonele în care pot apare acumulări de hidrocarburi, acestea fiind numite „capcane de hidrocarburi”. Prin această metodă nu se pune în evidență tipul de zăcământ (petrol, gaze convenționale, gaze de șist etc.) ci doar structura geologică a zonei respective, aceasta fiind necesară pentru stabilirea următoarelor etape ce se vor aplica în explorarea zonei. Prospecțiunea seismică se desfășoară în același mod, indiferent ce mineral se dorește a fi exploatat.
    3. Metoda GEORADAR – cunoscută şi sub prescurtarea GPR, de la Ground Penetrating RADAR – foloseşte aceleaşi fenomene care stau la baza prospecţiunii seismice, numai că în locul undelor elastice de joasa frecvenţă foloseşte unde electromagnetice de înaltă frecvenţă (unde radio sau chiar microunde) generate şi recepţionate de acelaşi aparat prin intermediul unui bloc de antene care face corp comun cu aparatul. Această metodă asigură o precizie de adâncime mai bună decât prospecţiunea seismică și o viteză de lucru mult mai mare (se poate desfășura inclusiv de pe vehicule aflate în mers cu viteze de 40 – 60 Km/h), dar poate fi folosită numai pentru măsurători de mică adâncime (max. 30 – 50 m) și doar în sol uscat, solul umed absoarbe puternic undele electromagnetice, de aceea nu se foloseşte în prospectarea zăcămintelor ci numai la determinări de obiecte îngropate cum ar fi conductele si cablurile subterane (reţelele de utilităţi), la determinarea golurilor subterane de la mică adâncime sau în arheologie.

    După etapa de prospecțiune urmează aceea de explorare în care se execută unul sau mai multe foraje de mare adâncime în punctele cele mai probabile a se găsi zăcământul căutat (zonele „capcanelor” determinate prin lucrările de prospecțiune) și abia atunci se află dacă există sau nu mineralul util, se face o prelevare de eșantioane (carote) din acele foraje, se determină nivelul de concentrație al mineralului (prin gradul de porozitate al rocilor impregnate cu acesta, in cazul hidrocarburilor) și grosimea zăcământului. În urma corelării informațiilor obținute în cursul acestor două etape (de prospectare și de explorare) se determină extinderea spațială a zăcământului și se face estimarea volumului de mineral util.
    Explorarea nu se execută de firma de prospecțiuni, ci, de regulă, de aceeași firmă care va exploata acel zăcământ.

Lăsați un mesaj

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.