Săptămâna aceasta s-au împlinit 50 de ani de la reînfiinţarea judeţului Ialomiţa, cu Slobozia desemnată capitală de județ

0

Pentru comunitate şi ziariştii de atunci, acesta a fost un eveniment notabil, trecut cu vederea astăzi de oficialităţile judeţului. Pentru scriitorul Mihai Vişoiu, amintirile momentului sunt încă vii: „Era o zi cu lapoviţă, în care nu ştiai dacă este toamnă sau sfârşit de iarnă, o vreme întunecată, dar oamenii erau, oarecum, bucuroşi. Toată lumea de atunci mergea spre cinematograful Eminescu, din grădina publică, unde s-au oficializat actele.”

            Judeţul Ialomiţa s-a format din raioanele Slobozia, Feteşti, Lehliu şi Călăraşi, în 1968, cu Slobozia capitală de judeţ. Comuna urbană de atunci avea Primărie, liceu, farmacie, o alimentară şi trei şcoli elementare, dar oamenii erau calzi, dispuşi să socializeze cu noii veniţi, rememorează Mihai Vişoiu: ”Slobozia a fost ca o familie, dar după formarea judeţului a început să se planteze şefii, puţini dintre localnici şi-au găsit loc printre conducători. Mulţi erau de la Bucureşti, unde s-au şi grăbit să se întoarcă, dar erau şi din Călăraşi, ca mine.”   

Slobozia de acum 50 de ani se definea prin strada principală, Matei Basarab, aceeaşi şi acum, dar şi printr-un depozit de armăsari: „ Lângă actualul sediu al Consiliului Judeţean exista cel mai mare depozit de cai, de armăsari, care participau la toate peliculele de filme istorice realizate de Sergiu Nicolaescu. Aici erau cei mai buni, destoinici, dresori în materie de echitaţie. În rest, era Industria Locală cu câteva sute de muncitori care făceau covoare şi alte mici unelte pentru gospodăria fiecărui cetăţean, erau Întreprinderea de Morărit, o Direcţie Raională a Agriculturii, Trustul SMT, cum era pe vremea aceea, dar vreau să vă spun că de la Gară şi până la Podul Nou erau două autobuze de pe care curgeau zdrenţele, însă ele circulau, iar şoferii opreau unde cerea omul, că toţi se cunoşteau aici.”

            Slobozia şi Ialomiţa erau renumite, însă, prin taraful Ion Albeşteanu: „ Prin vioara lui de aur, acest om a dus folclorul românesc de la umbrele Piramidelor, în Egipt, până la umbra Turnului Eiffel, în Franţa. A fost cel mai plimbat şi cunoscut ansamblu din acea perioadă, în ţară şi în străinătate,” apreciază ziaristul Mihai Vişoiu, membru al Uniunii Scriitorilor. Forma actuală a judeţului a fost definitivată în 1981, când Ialomiţei i-a fost alipit raionul Urziceni în timp ce raionul Lehliu a trecut la judeţul frate, Călăraşi.

Lăsați un mesaj