O ialomiţeancă a plantat un hectar şi 25 de arii de scaieţi, la cererea expresă a unei fabrici de plante medicinale. De trei ani, femeia înfiinţează în Bărăgan culturi de plante medicinale, iar sezonul acesta a rupt gura târgului cu o cultură de … armurariu, adică de scaieţi. „M-au întrebat ce floră spontană avem în zonă şi dacă avem scaieţi sau pătlagină. Normal că avem scaieţi, dar îmi era teamă că încerc o cultură nouă şi poate nu merge. Dar sunt foarte mulţumită de cultura mea de scaieţi şi sper să obţin producţia maximă”, spune Frusinica Ionescu.
Culmea este că plantaţia de armurariu, adică de scaieţi, a fost înfiinţată peste o cultură de muşeţel, pe care mecanicul agricol a semănat-o prea adânc: „ Am pus din toamnă muşeţel, dar au ieşit doar pâlcuri – pâlcuri… Am sunat la fabrică şi doamna inginer m-a sfătuit să pun scaieţi pentru seminţe, că se caută pentru ceaiurile de ficat, în special. Am sunat să o întreb dacă le mai fac ceva, dacă îi răresc şi mi-a spus să-i las aşa cum sunt. A venit, i-a văzut şi acum sunt sigură că nu am dat greş.” Lanul de scaieţi este foarte important şi pentru apicultori, care au mers să ceară voie să ducă stupii în apropiere: „Florile de scaieţi au foarte mult polen. Acum au început să se desfacă, iar o lună albinele vor avea ce să culeagă. Mă aştept la o producţie de top. Tehnologic se spune că se obţin între 800 şi 1.500 de kg de sămânţă.”
Scaieţii se treieră la sfârşitul lunii iulie, când sămânţa este uscată. Recolta va fi dusă acasă, unde va fi vânturată la lopată, iar apoi livrată la fabrică, în Braşov. Profitul net pentru un hectar de scaieţi este de 1.000 de euro.