Tradiţie populară reînviată la Giurgeni cu fonduri europene – PROIECT FINANŢAT PRIN GAL DANUBIUS IALOMIŢA – BRĂILA

0

AMBIŢIE. Un arheolog din Bucureşti vrea să creeze în micuţa localitate ialomiţeană un atelier de ţeşut, cusut şi împletituri din fibre vegetale. Ideea îndrăzneaţă a primit o finanţare în valoare nerambursabilă de 40.000 euro, proiectul Rural Creativ făcând parte din portofoliul de succes al finanţărilor derulate de Grupul de Acţiune Locală Danubius Ialomiţa – Brăila.

Doamna Dana Mihai este de un sfert de veac prezentă pe şantierul arheologic „Oraşul de Floci” de lângă Giurgeni – Ialomiţa. Aici şi-a crescut băiatul, luat de sute de ori în situl arheologic, aici a gustat din borşul pescăresc făcut ca niciunde în altă parte iar în casele bătrâneşti a descoperit tradiţiile autentice româneşti. A fost adaptată rapid, „convertită” la obiceiurile locale şi se simte ca fiind de-a locului printre oamenii pe care-i descrie drept calzi şi prietenoşi.

„Casa Tudorii”, un festival local de mâncare tradiţională românească, a fost evenimentul ce avea să o determine să se implice activ într-un proiect gândit să salveze obiceiuri şi produse populare aflate pe cale de dispariţie dar şi să ajute două persoane din localitate să-şi găsească un loc de muncă. „Eram la una dintre ediţii şi acolo am cunoscut-o pe domnişoara Raluca Dumitrescu, cea care a acordat premii celor mai iscusiţi bucătari. Mi-a spus că se ocupă cu finanţarea unor proiecte de impact local şi aşa mi-a venit ideea de a face la Giurgeni un atelier de ţesut şi cusut cu fibre vegetale. O ambiţie personală prin care încerc să dau înapoi comunităţii o mică parte din ce mi-a oferit mie în sfertul de veac petrecut la Giurgeni.”, descrie Dana Mihai cum a început totul.

Tanti Oiţa şi tradiţia din familie

Tanti Oiţa din Giurgeni va deveni emblema produselor realizate de Rural Creativ, o femeie simplă, trecută prin mari încercări în viaţă, modestă dar incredibil de puternică. „Tanti Oiţa a crescut aproape singură trei nepoţi. O femeie fără şcoală dar de o disponibilitate afectivă şi de o ingeniozitate ce m-au impresionat. Ştia să facă orice şi în memoria ei voi numi primele produse după numele ei.”, spune doamna Mihai. Ea recunoaşte că pasiunea pentru lucrurile create manual vine şi din moştenirea genetică, o bunică ardeleancă de lângă Sighişoara, brodeuză la Casa Regală, şi cealată moldoveancă, din Vaslui, profesoară de lucru manual ce făcea broderie artistică. „Mi-au atras de mică broderiile bunicelor mele şi, la rândul meu, urmând un liceu de filologie, am avut activităţi practice de broderie artistică, ceea ce astăzi, din păcate, nu se mai predă în unităţile de învăţământ.”, explică Dana Mihai de unde vine dragostea pentru creaţiile populare autentice româneşti.

Observând că în zonele urbane în ultima vreme tot mai mulţi români caută şi apreciază covoarele realizate manual pe vechile tipare, Dana Mihai şi-a spus că la Giurgeni poate realiza într-un spaţiu adecvat ţesături tradiţionale şi împletituri din fibre vegetale (stuf, papură ori răchită). S-a zbătut şi a trecut cu bine peste piedicile inerente obţinerii unei finanţări europene şi până la sfârşitul anului vrea să ofere din mâinile iscusite a două persoane ce vor fi angajate în atelierul popular covoare realizate din lână preluată de la ciobanii din zonă şi colorată natural, primele coşuri pentru flori, garduri ornamentale şi de izolare, rogojini folosite de sute de ani în gospodăriile săteşti şi atât de căutate în ultima vreme de românii care vor să aibă în case ori în curţi lucruri menite a le arăta că tradiţiile autentice nu au dispărut ori nu au fost „chinezărite” în totalitate.

„Idei ce schimbă viaţa localnicilor!”

Proiectul Rural Creativ Giurgeni este finanţat în cadrul Strategiei de Dezvoltare Locală Danubius Ialomiţa – Brăila şi corespunde nevoilor identificate în teritoriu: reducerea gradului de sărăcie a populaţiei locale şi a creşterii nivelului de trai al acesteia; creşterea atractivităţii în special pentru tineri şi reducerea migraţiei acestora către zonele urbane; dezvoltarea/modernizarea întreprinderilor la nivelul teritoriului; diversificarea activităţilor către activităţi non-agricole şi specializarea forţei de muncă.

Prin proiect se realizează dotarea atelierului cu război de ţesut vertical, război de ţesut orizontal, gherghef reglabil, maşină de surfilat, maşină de cusut, crearea de două locuri de muncă pe perioadă nedeterminată, angajaţii firmei vor urma un curs de calificare ce are legătură cu activitatea desfăşurată, se va achiziţiona un website de promovare a activităţii societăţii. Atelierul va avea ca scop crearea produselor de artizanat având la bază materii prime locale (stuf, papură, nuiele de salcie, lână) din care se vor confecţiona produse textile ca ţesături, carpete, pături, huse, ştergare şi împletituri manuale din paie, răchită, alte fibre vegetale, iar prin meşteşuguri traţionale vor fi realizare coşuri, rogojini, suporturi.

„Proiectul Rural Creativ este una dintre ideile ce schimbă în bine viaţa localnicilor şi a fost finanţat în cadrul Măsurii M5/6A Crearea de noi activităţi ne-agricole în teritoriul GAL DANUBIUS IALOMIŢA – BRĂILA, alocarea financiară pe măsură fiind de 320.000 euro, proiecte finanţare în prima sesiune cu o valoare nerambursabilă de 40.000 euro. În prezent sunt în evaluare 3 proiecte pe această măsură, alte 5 cereri de finanţare ce au fost depuse la noi au fost selectate de GAL DANUBIUS IALOMIŢA – BRĂILA şi declarate eligibile de AFIR, fiind semnate 5 contracte de finanţare cu o valoare de 200.000 euro şi încasate avansuri de 112.000 euro.”, face bilanţul Raluca Dumitrescu, preşedintele Consiliului Director al GAL DANUBIUS IALOMIŢA – BRĂILA.

„Fără sprijinul oferit de GAL Danubius Ialomiţa – Brăila nu aveam vreo şansă de pune pe picioare un atelier pentru ţesături şi împletituri autentice. Sunt fonduri europene ce salvează tradiţii româneşti, schimbă în bine viaţa celor doi angajaţi şi vor creşte gradul de atractivitate al localităţii Giurgeni.” – DANA MIHAI, arheolog.

Lăsați un mesaj