Tradiţiile populare româneşti, mai profunde de Paşti, mai bogate de Crăciun

0

„Elemente mitice precreştine şi creştine în colinda românească-studiu de folclor” este volumul lansat vineri, 24 martie, la Muzeul Naţional al Agriculturii din Slobozia.  Autoarea este originară din Bucu, zonă din care a cules câteva dintre colindele publicate, iar culegerea este rezultatul preocupării faţă de tradiţiile populare autentice, ale satului românesc „Ca fost profesor am urmărit în ce măsură speciile literare ale creaţiei populare se mai studiază şi, spre bucuria noastră, încă mai studiază elevii noştri basmele, doinele, baladele… Referitor la apariţia şi definiţia colindei sunt păreri diferite. Academician Sabina Ispas consideră că aceste colinde religioase îşi au originea în imnurile bizantine. De colinde româneşti putem vorbi din secolele XIV-XV, cam atunci şi-a făcut apariţia şi balada haiducească. În schimb, cercetătoarea Monica Brădulescu a definit colinda ca fiind categoria cea mai diversificată şi bogată a poeziei obiceiurilor calendaristice, un capitol important al mitologiei româneşti,” a precizat Aura Văceanu. Invitat de la Constanţa, preotul Cornel Popescu a vorbit despre legătura existentă între tradiţia creştinismului şi colinde, păstrate, apreciate şi gustate prin valoarea teologică a acestora: „Zona satului oferă multe repere spirituale, pe care le-am regăsit în cartea doamnei profesor. Lecturarea ei mi-a reactualizat amintirile copilăriei. Cu siguranţă mulţi dintre noi ne vom aduce aminte cu nostalgie de tot felul de peripeţii legate de datinile noastre strămoşeşti. Cartea are o deosebită valoare ştiinţifică, deoarece nu se rezumă doar la zona Bărăganului şi a Dobrogei pentru că doamna a reuşit să strângă colinde, tradiţii şi datini, din toate zonele locuite de români. Cartea este extraordinară din punct de vedere al informaţiilor oferite, iar pentru slujitorii Sfântului Altar, pentru viitorii dascăli ai satului românesc, este un material foarte important de promovare a acestor valori pe care din păcate le mai găsim doar în instituţii cu specific.”

Aura Văceanu a avut drept sprijin la culegerea de colinde din satul natal pe preotul Marin Sebastian: „Bunicul meu şi fratele lui au fost printre cei mai cunoscuţi flăcăi care mergeau cu colindul. Au memorat cele douăsprezece colinde care se foloseau cu zeci de ani în urmă, acum este vina noastră că nu am reuşit să le notăm pe toate. Am reuşit să recuperăm şase, aşa cum au fost înregistrate pe o casetă audio după Revoluţie. Dar ele erau douăsprezece, pentru fiecare moment important al gospodăriei, al casei şi al familiei.”

Despre muzica colindelor a vorbit şi a exemplificat Olga Ioana Bârlădeanu, profesor pensionar, care împreună cu elevii de la seminarul Teologic prezenţi la lansare a interpretat refrenele specifice marilor sărbători creştine: Naşterea şi Învierea Domnului. În perioada Postului Mare există colinde închinate intrării Mântuitorului în Cetatea Ierusalim, de Florii, cum ar fi: Azi cu toţi să prăznuim, Veniţi cu toţii dimpreună şi Veniţi norii de mulţime. 

Lăsați un mesaj