Poveştile lui Titi – La Bucale

0
-Hai ba ! Mergi?
-Da ma ! Nu v-am zis ca merg?
-Pai hai ca am adus si masina.
-Stai sa ma imbrac.
Trebuie sa plec la Bucuresti si,pentru a face economie la banii de drum am vorbit cu niste prieteni care plecau la Pitesti sa ma ia si pe mine numai ca nu ma asteptam sa vina la 8:15 mai ales ca imi zisesera ca ora 8 e prea matinala.
Bagajul l-am facut cu o seara in urma.iau o camasa pe mine,blugi,desfac o pereche de sosete din cele doua pe care le-am luat ieri,si…raman prost :ultimele mele sosete curate au,de la calcai pana-n varf sapte cm.La 185cm ai mei am o laba pe masura.Cu nervozitate si disperare trag de sosete incercand sa le mai alungesc ,macar cu 50 la suta.Se mai lungesc un pic.Un centimetru.Zgura ma-tii care-oi mai cumpara sosete noaptea!
Atentie! Cateva substantive din povestire pot fi considerate ca fiind prea “tari” pentru minori.

Pornim la drum.Soferul imi arata noua achizitie din domeniul metalelor neferoase:un ghiul.N-am inteles niciodata rolul estetic al ghiulului.Il gasesc chiar incomod.
-Ce zici? Tare ghiulu’?
-Tare .Cat iti bag pe el?
-Du-te ba d-aci ca nu-i de dat asta.Am avut pe el doua bratari si nu l-am dat.
Il las sa-si guste bucuria si ma prefac ca umblu pe telefon.
Deodata celalalt se intoarce spre mine.
-Nu ti-am aratat ce casetofon mi-am tras!
Aoleu!Asta am exclus din cacule.Eram in masina cu doi iubitori de manele si pe deasupra aveau si casetofon nou.Toate sperantele mele cum ca proprietarul masini o sa se limiteze doar in a-si lauda verbal achizitia s-au spulberat intr-un mod brutal, odata cu invazia decibelilor in timpane.
– ..AA.U..OANE…E ..EL!
-CE ZICI?
-Patru milioane am dat pe el !-imi zise dupa ce a dat zgomotul mai incet
-Aha.Bun.
-Si pe boxe doua milioane!
-Mda.Pomana.
Iesim din localitate.Afara ceata ,inauntru manele.
-Bai Gioni!Da si tu mai incet la aia ,sau baga si tu altceva,un radio ceva..
-Ha ha ha! Ce-i? Nu-ti place?
-Ba da!La nebunie,dar n-am chef acum de ele.
Se pare ca nu reusesc decat sa-l amuz pe Gioni nicidecum sa-l fac sa opreasca pocaria.Trebuie sa adopt alta strategie.Am sa incerc sa ignor,Trebuie sa se plictiseasca de ele.
Dupa cateva minute,insa ,imi vine alta idee:trebuie sa-i tin din conversatie.Dar ce tot dracu sa palavragesc cu ei?
Ajungem in Slobozia.Gioni intra pe o scara de bloc.Noi ramanem in masina si ascultam muzica.
– a…bla…c..ele..?
-Ce zici? zise Ion dand mai incet la casetofon si intorcandu-se spre mine
-M-am hotarat: iti dau trei milioane pe ghiul!
-Ce-ai ma ,ti-e rau? La amanet imi dadea patru
-Iti dadeau pe dracu..
-Cum ba sa nu-mi dea? Ghiulu’ are zece grame si auru-i 5-6 sute da mii. Mi-a zis Costel ca imi da pa el doua bratari ,una de cinci grame si alta de sase si sa-i mai dau io doo sute da mii, si n-am vrut sa-l dau…
Imi povesteste istoria achizitiei ghiulului ,insa ma pierd in amanunte.Imi vorbeste despre cate carate are aurul ,lucru dare ma face sa ma gandesc la meciurile de pride si K1 pe care le-am vazut aseara pe youtube.Vazand ca lucrurile interesante pe care mi le-a spus ma fac cel mult sa casc, se opreste privind in gol undeva afara. De muzica uita.
Se intoarce Gioni insa,si isi aduce aminte de manele.Imi reprim gandul de a mai incerca sa comand in masina lor.
“Eu sunt fiu de bogatas
Tu esti fata de oras
Tie-ti plac doar banii mei
Mie-mi plac multe femeieiei”
Cata spiritualitate!Mi se intipareste in cap impotriva vointei mele.
Mergem mai departe. Ceata inca persista.Iesim din Slobozia dar nu putem merge prea repede din cauza cetii.Ne tinem dupa un Nissan Primera care se pare ca merge prea incet pentru ca aud tacanitul semnalizarii noastre. Ne angajam in depasire. In fata, pe contrasens se vad niste luminite care cresc rapid! Franam, tragem dreapta si ,in ultima clipa apucam sa ne ascundem in spatele Nissanului.
-Ce pula mea faci ba??
-Am zis ca poate merge..
-Merge pe dracu! Stai in pula mea, in spate la ala cu Nissanu’!!
Incercam sa ne regasim cumpatul.A fost cat pe ce…Muzica este lasata incet si nu vorbim nici unul o perioada de timp.Incerc sa-i inteleg pe cei doi bruneti purtatori de ghiuluri,treninguri, sepci si pantofi.Daca ar fi ascultat Slayer, Pink Floyd sau Faithless ar fi avut o oarecare asemanare cu mine si poate m-ar fi nemultumit mai mult.
Ceata se ridica si dupa ceva timp ajungem in Bucuresti. Aglomeratie infernala ,drum prost. In Voluntari, un bou cu un Cielo ne taie fata.Trecem pe banda de alaturi si,cand ajungem in dreptul boului,deschidem geamurile si ii aruncam un cor de injuraturi.
In cele din urma, ajungem in Obor, unde eu trebuie sa cobor.Ne strangem mainile, facem doua trei glume si ne despartim.
Iata-ma la Bucuresti.Am ajuns cu bine.Sosetele insa, ma strang ingrozitor.
Titi Păun
Distribuiți
Articolul precedentUNPR – fideli puterii
Articolul următor

Lăsați un mesaj