Includerea suprafeţelor neproductive din zona Giurgeni-Gura Ialomiţei în programul Natura 2000 este un aspect secundar al demersului Prefecturii privind destinaţia terenurilor deţinute de Consiliul Judeţean.
Concret, Mădălin Teculescu cere conducerii CJI să restituie suprafeţele pe care le-a obţinut în 2002 de la Agentia Domeniilor Statului pentru investitia intr-o fermă piscicolă de sturioni, terenuri pe care ulterior le-a concesionat unor investitori.
Durerea Prefectului este că proiectul de acum 9 ani nu s-a concretizat, iar Consiliul Judeţean a concesionat terenurile, desi la nivelul judeţului mai sunt de restituit proprietarilor de drept circa 14.000 de hectare: ,,Terenul acesta, pe care l-a primit Consiliul Judeţean în 2002, când nu se rezolvaseră problemele proprietăţii în Ialomiţa, era retrocedabil şi este retrocedabil şi în momentul de faţă.“– dictează hotărât prefectul.
Şi aşa ajunge Mădălin Teculescu avocatul ADS. Pentru că până să ajungă la a pune în posesie, suprafeţele trebuie să revină ADS-ului, o instituţie a statului care ţine cu dinţii de alte mii de hectare în judeţ, pentru care s-a judecat inclusiv cu Instituţia Prefectului.
În toată această vendetă, investitorii care au concesionat în zonă sunt victime colaterale. Pe lângă parcul fotovoltaic, tras deocamdată pe linie moartă, afectaţi de restabilirea destinatarilor vor fi şi fermierii care au înfiinţat orezării.
Revenind la includerea terenurilor neproductive în programul Natura 2000, prefectul se jură că nu are nicio implicare: ,,Am aflat întâmplător, dintr-un anunţ de presă am aflat, şi dul director ştie, că am avut un meci pe tema asta… Şi am spus: Vreau să-mi prezentaţi toate comunicările pe care le-aţi făcut, să nu vină mai târziu unu să spună că nu a ştiut. Ca toată lumea să cunoască, să ştie că urmează să fie propus ca terenurile să intre în Natura 2000.“
APM Ialomiţa, cu rol decorativ
De la directorul Agenţiei Judeţene pentru Protecţia Mediului, aflăm că zonele incluse în programul de mediu au fost stabilite la Bucureşti, peste răspunsurile primite din teritoriu. Adrian Oprescu precizează că împotriva trecerii suprafeţelor neproductive în arii protejate au fost mai multe instituţii locale: ,,Consiliul Judeţean ne trimite punctul de vedere în care ne spune clar că în zonă sunt investiţii, pe eoliene, pe care l-am transmis la Minister. Şi nu este singurul punct de vedere nefavorabil. Mai e şi al investitorului, chiar şi Apele Române, societatea Ialpesco, pentru că şi Strachina a intrat în categoria acestor măriri de suprafeţe protejate avifaunistic“, ne lămureşte directorul Oprescu de inutilitatea consultărilor făcute în teritoriu.
Pentru a demonta acuzaţiile făcute de Silvian Ciupercă şi Ioan Martin, referitoare la implicarea sa în blocarea investiţiilor realizate în zona Giurgeni, prefectul explică punctual până unde ajunge grija sa faţă de legalitatea documentelor: ,,am transmis Consiliului Judeţean o solicitare să ne prezinte şi nouă contractul de concesiune pentru cele 1.600 de hectare. Documentaţie, carte funciară şi aşa mai departe, pentru că mă tem că nu stă în picioare deloc. Totul porneşte de la acea faimoasă Hotărâre de Guvern din 2002. Am început o cercetare a lucrurilor, a modului în care au ajuns banii din concesiunea respectivă în bugetul Consiliului Judeţean şi a modului în care s-au făcut concesiunile de-a lungul timpului. Lucrul asta s-a aflat şi s-a creat dosarul Pelicanul, Natura 2000, în care trebuia băgat prefectul.“– conchide Mădălin Teculescu.
În ograda altora sunt trecute şi constituirile ilegale de proprietate, şi împroprietăririle abuzive făcute de-a lungul timpului, şi retrocedările la Stelnica a unor terenuri deţinute la Manasia, şi câte şi mai câte…
Dar, pentru ca totul să fie încurajator pentru investitorii care au început să dezvolte afaceri în zonă, Ordonanţa prin care terenurile concesionate de aceştia sunt trecute în categoria zonelor cu statut special, prevede despăgubiri în limita fondurilor alocate de guvern – un guvern cu visteria goala.
Clementina Tudor, www.radiocampus.ro