În toate bisericile din judeţ se pregătesc butoaie cu apă pentru sfinţit, iar după slujbă, enoriaşii duc apa sfinţită acasă.
La bisericuţa de lemn de la Muzeul Agriculturii, au fost pregătite pentru Bobotează, 500 de sticle de jumătate de litru, pe care preoţii le vor da credincioşilor care vor participa la liturghie. Cu mult mai mare cantitate de apă se pregăteşte pentru mâine la Catedrala Episcopală din Slobozia, unde pentru sfinţire a fost cumpărată apă plată.
De obicei, Aghiazma mare se bea o săptămână de la Bobotează şi apoi numai la zile mari.
Clementina Tudor
fratilor, se scrie:Agheazma!Consultati dex-ul! si…amintiti-va de grupurile ghe, ghi , invatate in clasa a III-a!
In rest,…sanatate!
se pare ca toata lumea e cuprinsa de febra dex-ului….
pentru ca ieri chiar ma intrebam cum e corect, am primit raspunsul de la protv: aghiazma. pariez ca daca iei un popa oarecare la puricat, o sa se incurce in agheazma, agheasma, aghiazma, aghiasma.
atunci, ce pretentii ai la mine?
Cuvântul a intrat în limba română fie pe filiera limbii slavone (sl. agiazma), fie pe filiera limbii (neo-)greceşti (ngr. Αγιασμα – agiásma). Deşi toate dicţionarele româneşti dau ca termen principal “agheasmă”, mai multe forme circulă în limba vorbită, în funcţie de regiune (ceea ce ar arăta că: 1. termenul este relativ recent în limbă; 2. a putut pătrunde pe două filiere diferite): aghiasmă, agheazmă, aghiazmă. Asadar, toate variantele sunt acceptate. O zi excelenta!
Gura Ialomitei ai dreptate, insa administratorul acestui blog parca nu este una si aceeasi persoana cu autorul articolului?
nu eu am scris stirea, doar flutur stindardul libertatii “limbei”…
aghiázmă (-iézme), s.f. – Apă sfinţită. – Var. aiazmă. – Mr. agiazma, megl. ghiazmá. Mgr. ἀγίασμα, cf. alb. ajazmë, tc. aiazma, bg. agiazma. – Der. aghezmui, vb. (a stropi cu aghiazmă; fam. a cîrpi, a pălmui); aghiazmatar, s.n. (vas în care se ţine aghiazma), din gr. ἀγιασματάριον. Cf. izmă.
ah…daca te ie iei dupa pro tv, s-ar putea sa fie corect si …”GHIATA”!