Soluţii pentru reglarea demografică a judeţului

0
Pentru standarde mai bune de viaţă, în Ialomiţa se impune extinderea reţelei de servicii sociale în mediul rural. Studiul privind profilul demografic al judeţului indică pe lângă îmbătrânirea populaţiei şi o concentrare la ţară a grupelor extreme de vârstă.
La nivelul judeţului, populaţia sub 15 ani a scăzut cu 4 procente în 8 ani, iar numărul persoanelor vârstnice a crescut peste media naţională. Sociologii sunt îngrijoraţi că în Ialomiţa predomină grupele de vârstă inactive, de până la 19 ani şi de peste 60 de ani. Rata îmbătrânirii demografice este mai mare în judeţ faţă de cea naţională, deşi sporul natural este mai bun în Ialomiţa faţă de celelalte regiuni ale ţării. Natalitatea peste media naţională este contracarată de mortalitatea generală, de 13,2% în judeţ faşă de 11,8% la nivel naţional.

În aceste condiţii se recomandă diversificarea serviciilor sociale, de supraveghere şi însoţire la domiciliu a bătrânilor, prin centre medicale de zi şi unităţi medico-sociale pentru terapia durerii.
În judeţ predomină populaţia cu vârste între 50 şi 59 de ani, ceea ce va ridica probleme în viitorul apropiat, când respondenţii vor trece în categoria de pensionari. Dezechilibrul rezultă din proporţia redusă a tinerilor cu vârste între 15 şi 19 ani, care ar trebui să susţină in viitor piaţa muncii. Surprinzător, problematica principală la nivelul judeţului va fi lipsa forţei de muncă, deşi în prezent înregistrează excedent.
Ponderea mai mare a populaţiei adulte, corelată cu creşterea populaţiei inactive, relevă atat un mediu de afaceri instabil şi cu capacitate insuficientă de absorbţie a forţei de muncă din regiune, dar şi necesitatea unor măsuri speciale pentru a creşte numărul persoanelor reintegrate pe piaţa muncii. Scăderea populaţiei tinere va afecta direct numărul elevilor. Populaţia şcolară din învăţământul preunisversitar a înregistrat o scădere mai redusă în Ialomiţa datorită natalităţii mai mari, dar a fost accentuată de abandonul şcolar din mediul rural şi zonele defavorizate ale judeţului. Pe termen lung, reducerea populaţiei tinere va genera consecinţe negative în ceea ce priveşte oferta pe piaţa muncii.
Radiografia demografică mai indică o creştere a raportului de dependenţă, în sensul de creştere a presiunii pe care o exercită populaţia inactivă asupra populaţiei active. Astfel, îmbătrânirea demografică poate să frâneze creşterea nivelului de trai al locuitorilor judeţului. O altă caracteristică este migraţia forţei de muncă. În ultimii 10 ani, judeţul a pierdut 700 de persoane care şi-au schimbat domiciliul după locul de muncă. În ceea ce priveşte emigraţia internaţională, Ialomiţa iese pe plus, în sensul că în judeţ s-au stabilit mai mulţi străini decăt numărul ialomiţenilor care au emigrat. De remarcat însă o creştere a migraţiei interne, spre zonele rurale unde se practică o agricultură de subzistenţă. Pe termen mediu însă,  creşterea fluxului migraţiei de la oraş la sat va conduce la dezvoltarea localităţilor rurale şi implică amenajări în infrastructura rurală de drumuri, reţele de apă şi gaze, construcţii civile, amenajarea de pieţe en-gros şi reţele de distribuţie pentru produsele agricole ecologice, modernizarea spaţiilor comerciale din mediul rural şi extinderea reţelei şcolare.
Documentul Strategic cu Scenarii de Dezvoltare Socio-Economică şi Demografică a teritoriul Judeţului Ialomiţa, pe perioada 2009-2013- Realizarea Strategiei de Dezvoltare a judeţului Ialomiţa cod SMIS 2817 este finanţat prin programul operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative, Axa Prioritară 1, Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici publice, Domeniul major de intervenţie 1.1-Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor la nivel politico administrativ, Operaţiunea- Strategii de Dezvoltare Locală.
Proiectul a demarat pe 13 august 2009 şi se va încheia la 12 octombrie 2010. Valoarea programului este de aproape 1.000.000 de lei iar finanţarea se face din fonduri europene nerambursabile.
Clementina Tudor, www.radiocampus.ro

Lăsați un mesaj