Valeriu Tabără: porumbul este cultura viitorului în România şi în lume

Pentru a deveni rentabilă, fiecare fermă agricolă ar trebuie să se dezvolte pe trei sectoare de activitate, la fel ca în ţările dezvoltate ale Uniunii Europene.

Ministrul agriculturii a explicat la întâlnirea cu fermierii din Bărăgan cum producţiile mari de porumb se pot obţine numai respectând tehnologiile de lucru ale pământului. Recoltele sub 6 tone de porumb la hectar sunt neavantajoase pentru agricultori. Vremea agriculturii după ureche a trecut şi a sosit momentul unui calcul corect de rentabilitate.

Ministrul Tabără a dat exemplul fermei lui Nicolae Sitaru, care reuşeşte  indiferent cât de secetos este anul agricol, prin lucrarea pământului cu o tehnologie avansată, să asigure o producţie bună care să nu pericliteze activitatea fermei: „el cred ca face supratehnologie, introduce verigi care sunt costisitoare, intr-un fel, adica scarificare plus aratura. Dar vad o evolutie extraordinara a pamantului, practic in anii cu seceta e facut regimul de umiditate a solului perfect”.

În lipsă de capital şi de utilaje, cei mai mulţi agricultori din Ialomiţa şi din ţară au o capacitate mică de producţie şi se chinuie să trăiască. Viitorul aparţine celor care înţeleg să se adapteze la condiţiile de piaţă. Porumbul este o cultură strategică iar România are un potenţial foarte bun pentru cultura de cereale.

Vasile Berbecel este unul dintre fermierii consacraţi ai judeţului. Producţia de porumb la ferma de la Smirna s-a încheiat toamna aceasta la 10 mii de kg boabe la hectar, exact standardul indicat de ministrul agriculturii. Cum a reuşit? Prin alegerea cu grijă a hibrizilor cultivaţi.

Fermierii prezenţi la întâlnirea de la Raşi cu ministrul agriculturii au aşteptat ca Valeriu Tabără să le dea vestea că pe lângă sprijinul financiar al Uniunii Europene, statul român se va achita de plata complementară pe suprafaţă. Ministrul a confirmat că a cerut majorarea bugetului pentru agricultură şi că există în acest sens dialog cu ministrul de finanţe.