Agricultura romaneasca pe urmele agriculturii europene

0

Tema intalnirii de saptamana trecuta de la Parlamentul European a avut ca punct de plecare doleantele comune ale Bulgariei, Romaniei si Poloniei de a aduce in fata Comisiei Europene problemele din agricultura si toate greutatile ivite in procesul de reforma agricola dupa normele comunitare. In aceste conditii, bulgarii se plang de scaderea cantitatilor de legume pentru procesare, dar si a exporturilor, polonezii reclama dezbinarea fermierilor si slaba dotare a procesatorilor de legume si fructe, nici noua romanilor nu ne sunt straine toate aceste probleme, probleme aparute in timp, de la revolutie pana in prezent, cand majoritatea suprafetelor pe culturi de legume sau fructe au scazut dramatic. Acest fapt este evidentiat de statistici si constatat in timpul conferintei de catre expertul Achim Irimescu, reprezentantul permanent al Romaniei in Parlamentul European. Daca aruncam o privire in cadrul legal, constatam ca in prezent functioneaza 44 de grupuri de producatori recunoscute de legislatia nationala si doar 4 recunoscute pe legislatia europeana. Adadar, acum intelegem de ce fondurile comunitare sunt putine. Pentru ca ele se stabilesc in functie de aceste grupuri de producatori. Dar durerea vine abia in momentul in care aducem vorba de subventii. Intrucat subventiile de la bugetul comunitar si ajutoarele de la stat pentru aceste productii vor inceta la sfarsitul anului 2009, dupa ce ele au primit deja o prelungire de un an. Acestea ar putea fi si motivele pentru care nici Romania si nici Bulgaria, state nou intrate in Uniunea Europeana, nu au reusit sa alinieze inca agricultura la cerintele impuse de comunitate si continua sa importe masiv legume si fructe din tarile din afara zonei euro.

Maria Petre: „Mi-am dorit ca vocile cele mai autorizate sa vorbeasca in materie de agricultura romaneasca”
La nivel macroeconomic aceste probleme se resimt mai greu, fermierii, cei care se confrunta direct cu greutatile muncii pamantului, vad si resimt cu o alta intensitate situatia agriculturii. Constantin Bazon, unul dintre fermierii ialomiteni prezenti la reuniunea de joi de la Bruxelles a semnalat deficienta legilor romanesti care nu au fost in stare sa evite faramitarea patrimoniului agricol.
Ca un raspuns si o concluzie la toate aceste semnale, europarlamentarul Maria Petre, a precizat ca multe procese din reforma agricola tin de strategia nationala, fiind inutil sa se caute raspunsuri in alta parte decat la factorii de decizie din tara.
Se spera insa o crestere a sectorului agricol si in special a bazinului fructifer ca urmare a aplicarii comunitare a programului „Fructe in scoli“ prin care copiii sa primeasca, alaturi de programul national „Cornul si laptele“, fructe prin acest program european care va avea drept rezultat stimularea in Romania a cultivarii si producerii de fructe Stand de vorba cu gazda noastra, doamna Maria Petre, mai aflam urmatoarele: „ De multe ori e mult mai autentic, e mult mai greu ca cel care are problemele sa vorbeasca el insusi, pentru ca argumentele lui sunt mult mai puternice decat cele pe care le am eu, ca om politic. Mi-am dorit ca vocile cele mai autorizate sa vorbeasca in materie de agricultura romaneasca. Sper din toata inima, ca angajamentele pe care le-am auzit exprimate azi, cele care tin de o perioada mai scurta sau mai lunga de timp, pentru Romania, pentru Bulgaria, pentru Polonia in care platile directe pe hectarul romanesc sa se apropie de platile directe pe hectarul frantuzesc, sa spunem, sa fie cat mai curand transformate in realitate.”

Stefan Poienaru: „Europarlamentarii romani sunt pusi foarte serios la treaba”
De partea cealalta a baricadei, il regasim pe domnul Stefan Poienaru, unul dintre cei mai mari proprietari de terenuri agricole din sudul tarii si in acelasi timp, dupa cum faptele domniei sale au demonstrat-o, agricultor pana in maduva oaselor. Iata ce are Domnul Poienaru de marturisit pe marginea celor discutate in Parlamentul European: “A fost o conferinta deosebit de interesanta care a incercat sa sintetizeze problematica agriculturii din cateva tari care au aderat de curand la Uniunea Europeana. Trebuie sa recunosc ca sunt deosebit de bucuros ca am participat la acest seminar, dezbaterile au fost interesante si am putut sa constat ca problematica agricola din tara noastra, este deosebit de cunoscuta la Parlamentul European, la Comisia de Agricultura datorita profesionalismului inaltilor functionari ce isi desfasoara activitatea la Parlament, si nu in ultimul rand a europarlamentarilor ce ne reprezinta. Sistemul de functionare a Parlamentului European m-a asigurat ca acesti oameni trimisi de poporul roman aici, chiar lucreaza pentru destinul si pentru interesele Romaniei. Revenind la agricultura, pot sa spun ca sunt convins ca vocea fermierilor a fost transmisa factorilor de decizie din Parlamentul European, Comisiei de Agricultura, comisarilor europeni pentru agricultura si de asemenea vehementa cu care parlamentarii romani au primit aceste probleme. Pe urma, foarte buna cunoastere a problematicii agriculturii romanesti, a statului romanesc legate de viitorul agriculturii romanesti, de strategii in agricultura sunt foarte bine cunoscute si plec cu acest sentiment ca ne reprezinta cu demnitate si cu profesionalism.”
Aducand vorba de diferente dintre agricultura din celelalte tari si cea facuta in momentul de fata in Romania, domnul Poienaru ne explica: „Este o diferenta evidenta intre modalitatea in care este subventionata agricultura primelor tari care au aderat la Uniunea Europeana, a celor mai dezvoltate si felul in care este subventionata agricultura in tarile care au aderat ulterior, cele zece din 2004 si cele doua (Romania si Bulgaria) in 2007. Nivelul subventiilor este undeva la jumatate fata de subventiile pe care le primesc europenii mai vechi in comunitate. Desigur ca este considerata ca o discriminare, dar vehementa cu care reprezentantii Poloniei, Bulgariei, Romaniei au sustinut interesele fermierilor romani, ma face sa cred ca va fi luat in considerare si vom avea castig, vom avea succes in acest domeniu. Ati vazut, cota de lapte deja in Romania a fost corectata cu 2%, deci este un pas inainte. S-a tinut cont de nevoia Romaniei de a incuraja pe cei care doresc sa investeasca in domeniu. Lumea n-ar fi crezut ca e posibil asa ceva si sunt convins ca si nivelul subventiei va creste cel putin din anul 2010 dupa stiinta mea. Trebuie sa recunosc ca atunci cand am venit nu aveam aceasta impresie fata de cei care ne reprezinta, dar cand am aflat cum functioneaza Parlamentul, ca esti apreciat dupa activitatea ta, ca nu trebuie sa lipsesti, le-a schimbat mentalitatea parlamentarilor romani fata de comportamentul lor in Parlamentul autohton. alaturi de parlamentarii europeni au niste reguli foarte bine stabilite. Europarlamentarii romani sunt pusi foarte serios la treaba si este o garantie pentru noi ca problematica si a agriculturii o sa fie foarte bine reprezentata si la Parlamentul European.”
In finalul discutiei cu domnul Stefan Poienaru, acesta isi exprima dorinta de a veni cat mai multi fermieri „ sa vada si ei ca intr-adevar inaltii nostri functionari cunosc foarte bine problematica agricola din Romania, au date de sinteze extraordinare care ar putea sa ne foloseasca chiar si noua si ca ele sunt in permanenta pe masa factorilor decizionali de la Parlament si sa munceasca cu drag si sarg, sa-si faca datoria pentru ca Parlamentul European va lua acele decizii in favoarea celor care doresc sa faca treaba in acest domeniu atat de frumos si atat de nobil, de a asigura hrana oamenilor de zi cu zi.”
Raspunsul cert la toate aceste teme aduse in discutie este ca trebuie sa muncim si sa demonstram Europei si nu numai, ca vrem sa facem treaba. Abia atunci putem spera la ajutor si intelegere din partea blocului comunitar.
 
Oana SERBAN

Lăsați un mesaj

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.