Care/va/sa/zica

0

Stau si ma intreb: In ce tara traim, Doamne? * tara promisiunilor… * Ma rog, cu promisiunile ne-am obisnuit. * Ne-am fript cu ciorba, cum se zice, suflam si-n iaurt. * Daca ne vom mai putea permite sa cumparam iaurt… * Totul intrase, pana la urma, in firescul lucrurilor. * Altfel spus, era anormalitatea noastra pe care o consideram normala. * Afland, bunaoara, ca au putut obtine permise de conducere auto chiar si cei care nu stiau sa citeasca, mi-am zis, in contextul coruptie, ca si asta poate tine de firesc. * Am zis eu – ca sa ma refer doar la mine, pentru ca ma cunosc mai bine, foaie verde trei sulfine -, am zis, asa, in sinea mea, ca doar n-o fi chiar asa de mare pericolul. * N-ar fi mare pericol daca al de la volan ar avea reflexele cuvenite pentru a conduce masina. * Pentru ca, intre noi fie vorba, accidentele se produc nu pentru ca nu ti-ai fi insusit regulile, ci pentru ca nu le-ai respectat. * Sigur, insusirea presupune stiinta de carte – caci doar nu e insusire de bunuri care, de regula, presupune viceversa -, dar mai e si chestia aia cu meserie te halesc, dar n-am patent… * Sa nu se creada ca pledez cumva in favoarea acelor masluiri de examen rutier. * Nu, ma gandesc insa la celelalte masluiri de examen. * Care tin chiar de creier. * Caci una e sa obtii un document de practica rutiera si alta e sa obtii un document de practica de creier. * Una e stampila pe permisul de conducere si alta e stampila pe creier, nu? * Ati inteles, desigur, ca ma refer la cealalta masluire: masluirea a zeci, sute si chiar mii poate de diplome universitare. * Da, diplome universitare acordate pe bani. * Acordate cam asa: Ba, ai diploma de licenta, e pacat sa nu o ai si pe cea de bacalaureat! * Asa ca beneficiarul de creier stampilat a obtinut, pe bani, pe bani in plus, nu numai diploma universitara, ci si pe aceea de bacalaureat. * Prin urmare, chestia aia cu “ai facut facultatea, dar liceaua ai facut-o?” ramane valabila. * Da, au fost vremuri – pe drumul societatii socialiste multilateral dezvoltate – cand unii urmau cursurile liceale, erau chiar obligati sa le urmeze, dupa ce obtineau diploma unei facultati. * De retinut totusi ca aceia urmau cursurile de invatamant respective, chiar si la fara frecventa, nu conteaza ordinea lor, dar le urmau. * Cei la care ma refer acum nu dadeau nici pe la cursuri. * Si nici atat la examene! * Dadeau doar bani. * Ceea ce evidentiaza o evolutie fara precedent, trebuie sa recunoastem. * Daca nu va fi fiind vorba – Doamne fereste! – chiar de o reforma reala a Invatamantului… 

Ion ALECU  

Lăsați un mesaj

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.