Dezbatere politica Agricultura in context

0

Miercuri, 4 februarie, la Centrul Cultural UNESCO „Ionel Perlea” s-a desfasurat dezbaterea politica intitulata CONTEXTUL ACTUAL SI PERSPECTIVELE AGRICULTURII JUDETULUI IALOMITA. Organizator: Consiliul Judetean.
Daca luam in serios titlul – si cred ca nimeni nu pune la indoiala seriozitatea ce a declansat dezbaterea purtatoare a acestui titlu –, imi permit sa spun ca tocmai formularea lui cuprinde usurinta cu care se abordeaza o tema mai mult decat serioasa – AGRICULTURA – prin fixarea ei intr-un cadru virtual si nu real. Daca ar fi sa credem dictionarul – si trebuie sa-l credem – prin conjunctura s-ar intelege totalitatea factorilor, conditiilor si imprejurarilor exercitate asupra evolutiei unui fenomen sau asupra unei situatii la un moment dat intr-un anumit sector de activitate. Mai mult, cuvantul insusi agricultura poarta cu sine o arie larga de cuprindere, ingloband mai multe activitati intr-una singura. Or, a incerca o dezbatere pe o astfel de tema atat de vasta nu poate fi decat o gluma. Si, in conditiile crizei actuale mai ales, ca sa nu mai vorbim de faptul ca agricultura romaneasca este total lipsita de o strategie anume de dezvoltare, nimanui nu-i arde de glume. De fapt, profesorul Vasile Silvian Ciuperca, initiatorul dezbaterii, a simtit acest lucru, in calitatea sa de moderator al dezbaterii, subliniind ca, in ceea ce-l priveste, nu-l intereseaza agricultura de peste cincizeci de ani, ci agricultura de acum, de azi, de maine, de poimaine, adica, pe romaneste, ce arde acum si aici in acest sector. Dar si din aceasta perspectiva, tema abordata ramane tot vasta, pentru ca s-a incercat o dezbatere nu sectoriala, nu pe firul unei idei duse de la un capat la celalalt, cum ar fi valorificarea productiei sau atragerea fondurilor europene, pornindu-se chiar de la cazuistica, ci una globala. Mai mult, dezbaterea s-a inscris pe linia talk-show-urilor promovate de televiziune, atribuindu-se vorbitorilor, indiferent de ceea ce ar fi avut de spus, un timp limita de interventie, de doar trei minute, supralicitandu-se, astfel, capacitatea de concentrare si nu aceea de exprimare, de transmitere a unui numar cat mai are de informatii. Sigur, in orice dezbatere e nevoie de concentrare – nu ne adunam sa discutam despre ceva batand campii, cum s-ar spune –, dar nici de expediere, pana la urma, a unor of-uri pe care le purtam in suflet de atat amar de vreme. Prin urmare, oprirea la unul sau doua trasee demne de parcurs intr-o astfel de dezbatere atat de importanta s-ar fi putut privi cu mai multa atentie, si cu mai multa concentrare chiar, si de o parte si de cealalta a drumului. Nu poti expedia, bunaoara, legumicultura intr-o interventie sau doua interventii, in lecturarea unei cifre sau semnalarea unui fapt, te opresti in campul legumiculturii pentru a-l strabate de la un capat la celalalt, cantarind nu numai posibilitatile si greutatile acestui sector, ci si mentalitatile cuibarite aici, cele vechi, dar si, mai ales, cele noi.
Nu mi-am propus, desigur, sa „desfiintez”, cum ar putea fi catalogat demersul meu publicistic, aceasta initiativa. Dimpotriva. Initiativa este demna de apreciat. Dar e bine sa ne gandim mai mult si mai multi la eficienta ei. in ceea ce ne priveste, vom gazdui oricand acele puncte de vedere menite sa intoarca privirile guvernantilor – caci, pana la urma, acesta a fost scopul dezbaterii respective – catre agricultura, sector vital intr-o tara cu un pamant pe care altii, daca l-ar avea, l-ar folosi drept ingrasamant, cum suna raspunsul venit de la un laborator american, caruia, in perioada interbelica, cineva ii trimisese, de aici, din Romania, coltuce de pamant – in fapt, coltuce de paine gata pregatita – spre analiza. Din pacate, la aceasta dezbatere nu a fost prezent nici un parlamentar. Dumnealor se ocupau de adoptarea propriului buget. S-apoi, nu mai e nici campanie electorala… Dar sa zicem ca sedinta ar fi fost o scuza si ca organizatorii au programat neinspirat dezbaterea in acelasi timp cu sedinta parlamentara. Bine ar fi insa ca toate cele semnalate – si sintetizate, in final, de organizatorii dezbaterii – sa fie macar asezate de dumnealor pe masa primului-ministru sau, ma rog, a presedintiei, caci poate stiu mai bine decat noi care-i seful Guvernului, si sa urmareasca daca acestea au fost sau nu luate in seama, recurgand la mijloacele specifice de interpelare parlamentara. Mai ales ca semnalele vin de la cei care fac agricultura, de la cei care sunt in miezul lucrurilor, confruntandu-se cu realitatea de jos, care nu seamana deloc cu cea de sus…
Cum nu vrem sa expediem in spatiul pe care-l avem acum la dispozitie interventiile participantilor, le vom aborda in numarul viitor, ele constituindu-se, cum spuneam, intr-un ghid folositor si provocator in vederea declansarii altor si altor demersuri publicistice.
 
A consemnat Ion ALECU

Lăsați un mesaj

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.