Interviurile “Ialomitei” – Vasile Berbecel: “Pentru agricultura nu s-a facut nimic, in afara de vorbe…”

0

Stau de vorba cu ing. Vasile Berbecel, presedintele Asociatiei Agricole “Ceres” Smirna. Il intreb de mersul campaniei, de povara crizei…  

Criza, spune dl inginer, afecteaza pe toata lumea, desi noi speram ca in agricultura sa fie mai putin influenta, pentru ca oamenii trebuie sa manance. Si ceea ce producem noi nu poate sa ramana in stoc, adica trebuie sa se consume. Influenta este insa evidenta. In primul rand, prin preconizarea unei productii mai mici cu 40-50 la suta fata de anii precedenti. Ceea ce cumparam noi e mai scump, fiecare are metoda lui de a iesi din criza si una din ele e majorarea preturilor. Mai ales la niste produse indispensabile. Nu poti face agricultura fara ingrasaminte, fara seminte, pe care trebuie sa lei iei neaparat si ele sunt mai scumpe decat anul trecut. O a doua influenta majora in agricultura este legata de faptul ca preturile nu sunt sigure. De fapt, unii merg pe linia sa reziste iar altii chiar sa se imbogateasca, sa foloseasca aceasta criza, ca sunt si aceste tendinte, mai ales ca, in agricultura, de ani de zile, se lucreaza fara contract. Majoritatea culturilor nu au contracte, cu exceptia celor care au loturi semincere, restul de culturi se infiinteaza la intamplare. Asta am mai spus-o de multe ori si, atunci vara, cand productia este gata, vin cumparatorii, samsarii si influenteaza ei pretul. Exista acolo undeva, sefii lor, la nivel central, transmit celor din teritoriu nu da nimeni pretul la grau decat atat cat stabilim noi…. La fel la floarea-soarelui, la fel la rapita, la porumb si asa mai departe.

Spuneti ca preturile sunt necontrolate. Dar este economie de piata, de ce ar trebui sa fie controlate? Spuneti ca nu aveti contracte. De ce nu aveti contracte? 

Sunt doua lucruri. Adica, nu poti lucra nici intr-un sistem supercentralizat, cum era inainte de ’89, desi, dintr-un anumit punct de vedere, lucrurile erau mai clare atunci, dar nu merge nici cu o economie de piata necontrolata, haotica; vedeti ca din cauza economiei necontrolate s-a produs si criza undeva in America, de a cuprins toata lumea… Deci, sunt doua lucruri opuse. Trebuie gasita o cale de mijloc. Pe de o parte, Romania socialista supercentralizata si, pe de alta parte, economia de la noi, de acum, care, practic, nu e nici capitalista, nici socialista… Cert este ca oamenii nu stiu ce sa cultive. Nu ma refer la societatile agricole organizate, care au alte posibilitati de informare, alte relatii, tin legatura cu ministerul, dar jumatate din agricultura tarii este o agricultura faramitata. Stiti ca in Romania sunt milioane de sole si numarul lor creste in fiecare an pentru ca oamenii mai si mor si daca unul are un hectar si are, sa zicem, trei copii, va dati seama ca hectarul acela se imparte in trei… Asta-i realitatea, s-a ajuns la sole de 4 metri latime, proprietatea unui agricultor sa zicem, si, daca combina are 6 metri latime, va imaginati ca nu se poate recolta… S-a ajuns si la o asemenea anomalie. Deci, asta este o alta cauza. Apoi, se discuta de ani de zile de camerele agricole, dar, concret, ele nu s-au infiintat. Aceste camere sunt dezvoltate in Europa, in Franta, Germania, spre exemplu, au un rol deosebit, acolo agricultorii nu sunt toti specialisti, dar la camerele agricole sunt angajati si bine platiti cei mai buni specialisti. Cei interesati se duc acolo si, contra-cost, cer niste servicii pentru agricultura. Unul din ele este prognoza, ce sa cultiv, pentru ca cel de la camera agricola cunoaste piata, bursa, pulsul… Acolo nu se cultiva dupa ureche, dupa ce a vazut la vecinul sau dupa cum a cultivat anul trecut. Pentru ca anul trecut ai facut treaba buna cu pepenii, sa spunem, dar anul acesta poti da chix. Caci suntem influentati foarte mult de conjunctura, europeana, mondiala, si, in cazul nostru, chiar locala proprie influenteaza, apropo de “dirijarea” preturilor pe criterii de bisnitari. De exemplu, se preconizeaza un pret redus la floarea-soarelui. De ce? Pentru ca sunt productii mari in Ucraina, care este cel mai mare producator din Europa si care, prin productie, da tonul la preturi sau apare al doilea producator mare din lume care este Argentina. Asta se intampla la floarea-soarelui, sa zicem. Dar trebuie sa mai stim si altceva, sa mai cunoastem si celelalte influente, sa stim ce se intampla la bursa de cereale; suntem dependenti de marile puteri agricole. La grau, de exemplu, toata lumea se astepta anul trecut, in vara erau preturi atunci la 5000 lei pe kilogram si se astepta spre toamna ca in toti anii sa creasca pretul respectiv, anul acesta a fost mult mai bine, numai ca pretul a scazut pana la 3000 si ceva si agricultorii au pierdut, s-au blocat economic si nu au putut relua productia. La grau conteaza foarte mult marfa pana la 1 martie, cand incepe recoltarea in Australia, caci apar pe piata mari cantitati de grau… 

Inteleg, statele se bat intre ele, dar noi ne batem romani cu romani?

La noi, desi erau stocuri mari de grau in tara, anul acesta s-a cultivat 2,8 milioane de hectare de grau, mai mult decat anul trecut. Producatorul nu stie ce se va intampla cu preturile si de asta profita cumparatorii. Agricultorul trebuie sa se informeze, dar pentru aceasta trebuie sa aiba de unde si cea pe masura ar fi camera agricola. Numai ca se pare ca nu se vrea organizarea acestora, fiind vorba de fel si fel de job-uri facute pe seama agricultorului marunt, lipsit de informatie. In plus, agricultorul marunt, avand nevoie de bani, bani acum, caci in agricultura ce trebuie sa faci astazi nu mai poti face si maine, sigur ca accepta orice pret. Pentru ca are nevoie de motorina, are nevoie de seminte, are nevoie de… Productia a scazut si din lipsa irigatiilor. Se iriga 2-3 sute de mii de hectare dintr-o amenajare de 3 milioane. Sus se tot vorbeste, de maine terminati cu seceta, poezie… Seceta nu se combate intr-un an, e o activitate desfasurata continuu, de la un an la altul, facand investitii, readaptand sistemul… Nu s-a facut nimic, in afara de vorbe. Fel si fel de promisiuni, dar in agricultura, daca n-ai apa, nu faci nimic. Mai ales ca bantuie fenomenul acesta de incalzire, de supraincalzire, care nu e o gluma, doua mii de savanti sustin acest lucru, si anul acesta este anormal. Vedeti culturile de rapita sunt imbatranite. O alta problema consta in promisiunile neonorate. S-a vorbit de ingrasaminte, de niste cupoane, o subventie de 4 milioane la hectar, s-a facut propaganda si atat. Ministrul agriculturii a facut multa propaganda, culturile sunt subventionate pana la 70 la suta, ceea ce este un mare neadevar. Analizand concret cum s-a sprijinit agricultura, vedem ca s-au facut foarte putine lucruri. Insasi subventia europeana, vorbim de 90-100 de euro, dar nu primim 90 sau 100 de euro, ci mai putin. Euro se plateste de UE la cursul de 4,2-4,3, dar noi primim bani la 3,6, de anul trecut, si diferenta o opreste statul. Mai mult, aceasta subventie este considerata profit si este impozitata cu 16 la suta si ramanem cu mult mai putin. Plantele nu cresc doar prin aplicarea corecta a tehnologiei, ele au nevoie si de samanta de calitate, au nevoie si de ingrasaminte, si de erbicide, pesticide, si apa… Agricultura primitiva, asta se face, iar sectorul e un domeniu mai putin controlat, mai putin supravegheat, iesita din sfera de interes a statului, cu o perspectiva destul de slaba… 

Cu ce se confrunta asociatia condusa de inginerul Vasile Berbecel anul acesta?

Cu toate aceste conjuncturi nefavorabile. Noi incercam sa combatem efectele conjuncturale ale crizei in primul rand printr-o crestere a productiei la hectar la fiecare cultura. Una e sa ai un pret minim la grau daca fac 3000 de kilograme, un pret mic la porumb, daca fac 3- 4 000 kilograme sau 2000, cum au facut foarte multi din cauza secetei, si altceva sa faci productii de 5-6000 de kilograme de grau la hectar, de 8000 de kilograme la porumb. De ce? Pentru ca noi am amenajat intreaga suprafata a unitatii de cativa ani pentru irigat. Afara de ceea ce aveam noi, utilaje pentru irigat, in acest an am mai adus de cateva miliarde, astfel ca la ora actuala intreaga suprafata este amenajata si dotata cu toate cele necesare in caz de nevoie sa putem folosi apa. Pentru ca, altminteri, toate investitiile pe care le-am facut, s-ar fi naruit. Caci noi am cumparat ingrasaminte de anul trecut, cand preturile erau mai mici. Deci daca te duci cu o cheltuiala de 17-18 milioane lei pe un hectar de porumb sau de grau si nu mai vii cu 2-3 milioane cheltuiala pentru apa pe care trebuie sa o dai culturilor, se prabuseste toata aceasta suma. Speram sa trecem mai usor prin aceasta criza prin faptul ca avem posibilitati sa realizam niste productii mari la fiecare cultura. Bineinteles ca sunt influente climatice, doua-trei luni pe an, practic, in Baragan, asa cum se intampla in sapte ani din zece, bate vantul si sunt temperaturi necontrolate, dar incercam sa combatem, in masura in care se poate, aceste impotriviri ale naturii prin ingrasaminte, prin tehnologie, prin irigatii. Lucrul de care ne este teama, pentru ca aceasta a fost intrebarea, ne e teama de preturi, pentru ca aici noi mai putin putem sa intervenim. Incercam intr-o oarecare masura sa evitam acest lucru cultivand mai multe culturi pentru samanta, loturi semincere, in care este o munca mai intensa, dar se ofera niste preturi mai mari, in plus aici avem si contracte incheiate. De ani de zile cultivam seminte si este una din masurile de rezistenta ale agricultorilor in situatia actuala. Bineinteles, cautam sa evitam si niste cheltuieli fara rost, sa folosim timpul de lucru, sa folosim perioadele cele mai optime de lucrari pentru fiecare planta. Daca tot trebuie sa semeni… Incalzirea aceasta face ca perioada clasica pe care o stiam eu de semanat sa fie un pic deplasata, adica putem semana mai devreme si floarea-soarelui si porumbul. De ce? Avantajul este ca folosim apa. Folosim apa care, de la zi la zi, dispare din sol. Daca n-ai apa, pana faci irigatia, plantele deja sufera. Toata unitatea este dotata cu masini, tractoare, combine prin programele europene, avem utilaje de mare performanta si care lucreaza in doua schimburi, facem lucrari de calitate si, astfel, stimulam fiecare planta sa dea productie cat mai mare. 

 Ion ALECU 

Lăsați un mesaj

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.