Jocul de carti al Alesului

5

Criza economica ameninta din toate partile si prin toate mijloacele, punand pe jar omenirea, in timp ce politicienii nostri se piaptana. Se coafeaza chiar, sa arate frumos la electorat, spre amuzamentul Alesului de la Cotroceni care-i asteapta cu cartile deja facute pentru partida de whist, partida a carei miza este formarea Guvernului.
Cum se stie, whist-ul presupune un numar restrans de jucatori, trei sau patru, asa ca alegerea jocului nu a fost deloc intamplatoare gandindu-ne la faptul ca in cursa electorala din aceasta toamna doar trei formatiuni politice (cu sacosele de rigoare) conteaza.
Ma rog, unii specialisti in manuirea cartilor apreciaza ca e posibil sa se joace si altceva, cum ar fi popa prostul sau licitatia, jocuri mai apropiate de prispa neaosa, dar nu exclud nici poker-ul, nu atat pentru inscrierea lui, ca si whist-ul, pe linia Londra-Washington, linie preferata Alesului, cat pentru senzatiile ce le creeaza acestuia cacealmaua.
De data aceasta insa cacealmau poate lovi in toate directiile, nu numai in electorat. Electoratul s-a obisnuit deja cu astfel de lovituri si el, electoratul, va dainui cat va dainui democratia. Asa ca alegatorii mai au vreme a se dumiri ce sunt si ce pot.
Va lovi in cei care s-au inscris la noroc si cu ravna de castig in cursa electorala, ca si cum s-ar fi asezat la o partida de poker. Dar va lovi cu siguranta si in acela care a provocat jocul de carti respectiv, acesta confundand masa de la Golden Blitz cu masa electorala. Masa la care jucatorii patimasi nu prea au sanse de castig…
 
Ion ALECU

5 comentarii

  1. mai prieteni, s-a ajuns si ialomita pe site-ul dvs. e chiar nasol. dar de ce nu bagati toate ziarele, asa faceti si voi o treaba! pina si nea alecu e pe net. pe cind si bobirniche?

  2. “nea alecu” le-a pus pixul in mana celor mai talentati ziaristi din noua generatie: petronel si enciu.
    “nea alecu” scrie infinit mai bine decat 99% dintre aceiasi tineri ziaristi.

    si tu imi vii mie aici sa te tii de ironii?

  3. deci si prin urmare…domnu gura de la ialomita adik floreanu bug phoptographer, sa-ti explic ceva. cu toate respectele evidente fata de domn ion alecu, dansul nu prea are treaba cu mai sus numitii. si o sti prea bine. ma rog sunt colegi de breasla si atat. despre calitatile sale jurnalistice nu am de comentat…dar sa nu exageram nici aici prea mult. mai e o chestie… cred cu tarie ca mataluta cu sau far de frustrare nu prea ai dreptul sa faci astfel de comentarii tinand cont de “calitatile tale jurnalistice” care sunt cam inexistente si paralele. cu respect un bun prieten. atat.

  4. bine, bre, sa zicem ca (, :)) calitatile mele jurnalistice sunt inexistente – nu stiu unde ai vazut matale ca as fi sustinut altceva – dar la un lucru ma pricep foarte bine: sa corectez ineptiile gramaticale ale celorlalti.
    deci: “…o sti prea bine…” se scrie un pic altfel. da? si alte (mai) mici scapari.

    si ce te face sa crezi ca unul care nu scrie nu are dreptul sa puna stampila pe ce scriu altii? titu maiorescu (respectand proportiile, fireste) ar fi trebuit sa stea la cratitza, nu?

    app, fotojurnalismul inseamna jurnalism? ca am o diploma obtinuta la un concurs… :))

  5. Pentru Adi
    Ion Alecu este cel care mi-a aruncat la coş primul text scris, se întîmpla prin 1993 şi avea dreptate, era un text prost. La al doilea m-am străduit şi a fost publicat, în 18 nov 1993, la ziarul Tribuna unde redactor şef era Ion Alecu. Un an de zile a fost cel care mi-a cizelat producţiile jurnalistice şi m-a învăţat cu ce se mănâncă meseria asta. La fel a fost şi cu Mihai Enciu, care venise la acelaşi ziar cu doar câteva luni înaintea mea. Aşa că… pentru Ion Alecu, stimă pentru toată viaţa!

Lăsați un mesaj

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.