Referendum pentru schimbarea numelui comunei Brazii in Radulesti

Duminica, 29 martie 2009 in comuna Brazii din judetul Ialomita se va desfasura referendumul in vederea consultarii populatiei referitor la schimbarea denumirii localitatii din Brazii in Radulesti. in acest sens, Prefectul judetului Ialomita, Georgian Mocanescu, a emis Ordinul nr. 102/05.03.2009 privind constituirea colectivului tehnic de coordonare a activitatilor pentru organizarea si desfasurarea referendumului. Comunicatul prefecturii, emis redactiei noastre saptamana trecuta, ne da aceasta informatie seaca, dar nu spune nimic despre argumentele care stau la baza demersurilor privind aceasta schimbare de nume. Spicuim, de aceea, din paginile rezervate localitatii Brazii in volumul “Asezari si monumente ialomitene”, lucrare a profesorului Stefan Grigorescu aparuta in anul 2006 la Editura Helis, pasajele care tin loc de argument.
Fief al boierilor Radulescu-Filitis

Situata in extremitatea nord-vestica a judetului Ialomita, comuna Brazii cuprinde astazi satul omonim si satul Rasimnicea, asezari de pe malul drept al raului Prahova. Partile acelea, caracterizate geografic printr-un relief de campie valurita, padure de lunca si raul amintit, au fost influentate istoric, vreme de cateva secole, de invecinatul oras domnesc de la Gherghita. Potrivit traditiei, pe la un vad intre Rasimnicea si Brazii de mai tarziu ar fi trecut la anul 1595 Mihai Viteazul, spre a-i infrunta pe tatarii care amenintau Gherghita si Bucurestii. Tot pe acolo a trecut sigur la anul 1690, potrivit cronicarului Radu Greceanu, voievodul Constantin Brancoveanu, spre a se intalni la Draganestii Prahovei cu generalul austriac Heizler, ale carui trupe invadasera tara Romaneasca. Mai devreme, in timpul lui Matei Basarab, de la Radulesti se ridicase Preda Buzinca, mare clucer al tarii Romanesti, pe care il atesta mai multe hrisoave din secolul al XVII-lea.

La jumatatea veacului al XVIII-lea, cand s-a constituit satul Brazii – sub numele de Radulesti – mosia respectiva apartinea o parte manastirii Caldarusani, iar cealalta parte apartinea boierului Iarca, care a permis asezarea in posesiunea sa funciara a unor familii de ardeleni. in secolul XIX, aflata pe partea de mosie intrata in posesia familiei Filitis, asezarea avea sa fie numita Radulestii-Filitis, spre a se deosebi de ceilalti Radulesti mai vechi, de pe Sarata de Jos. Mosia avea sa fie divizata in continuare in doua mari parti, numite dupa proprietarii lor, anume Boiereasca – in posesia familiei Filitis- respectiv Calugareasca -in posesia manastirii amintite – ultima numita astfel si dupa 1864, cand a fost impartita fostilor clacasi, dupa ce intrase cu un an mai devreme sub prevederile legii secularizarii averilor manastiresti.

Centrul istoric al asezarii se gaseste pe promontoriul din coltul de nord-est al localitatii, punct care domina lunca raului Prahova. Altadata fief al boierilor Radulescu-Filitis, arealul cuprinde biserica parohiala, monumentele funerare ale familiei Radulescu-Filitis, ruinele conacului boieresc si fostul parc. Elementul primordial al sitului, biserica parohiala din Brazii de astazi, cu hramul Sfantul Nicolae, a fost construita intr-o prima faza la anii 1770-1775, de catre boierii stapanitori locali. Se pare ca era un lacas modest ca dimensiuni, cu un acoperis din sindrila. La anul 1831, biserica a fost modificata arhitectural, fiind adusa la dimensiunile pe care le pastreaza si astazi, ctitori fiind boierii Radulescu-Filitis, carora lacasul le servea intai, drept capela de curte, fiind si biserica de parohie a comunitatii locale. Cea dintai zugravire a interiorului bisericii s-a facut in secolul XIX, urmata de pictarea in ulei de la anii 1935-1936.

In curtea bisericii, la sud de edificiu, se pastreaza mai multe monumente funerare ale familiei Radulescu-Filitis, cu origini romanesti si elene, familie care a ctitorit lacasul si care a influentat trecutul satului Brazii de astazi.

Nu departe de incinta bisericii, catre est, unde astazi se ridica scoala din localitate, se afla odinioara resedinta familiei Radulescu-Filitis. Conacul a fost ridicat in secolul XIX, fiind refacut si marit in perioada interbelica. Nationalizat de autoritatile comuniste, a avut trista soarta a fostelor resedinte cu aceeasi origine din intreaga tara. A fost demolat la anii 1975-1977, materialele fiind folosite pentru ridicarea scolii, construita la doar cativa metri spre vest de fostul conac, din care astazi au mai ramas doar fundatiile si beciurile partiale astupate. Din falnicul parc s-au mai pastrat cativa arbori falnici, intre care celebrii brazi, care au dat numele de astazi al localitatii si care incadreaza intrarea in institutia de invatamant.

Ilfoveana altadata, astazi ialomiteana, localitatea Brazii poate constitui o destinatie pentru cel care se apleaca asupra trecutului meleagurilor noastre. Situl istoric al unei familii ilustre odinioara, Radulescu-Filitis, asteapta inca sa fie pus in valoare.