În așteptarea deschiderii Târgului FarmConect, Târgul Agriculturii românești, vă prezentăm partea a doua a unui interviu cu Alina CREȚU, Director Executiv FAPPR – Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România:
Gura Ialomiței: Unde se situează agricultura din România în comparație cu alte țări din Europa?
Alina CREȚU: Există o heterogenitate extremă în ceea ce privește agricultura din România, la nivel național avem vârfuri, care pot fi modele pentru agricultură din toate punctele de vedere, chiar la nivel internațional. Avem însă și o altă parte a agriculturii care nu este încă coagulată, avem cel mai mare număr de ferme din toată Europa. Sunt surse care transmit această informație ca și cum ar fi ceva rău, că scade numărul de ferme din România. Sunt persoane care nu înțeleg în profunzime aceste date, eu cred că este un lucru bun dacă scade numărul fermelor, având în vedere că în statistici sunt numiți fermieri toți cei aproape 3 milioane de oameni care lucrează cel puțin 0.5 hectare. Acolo nu se face agricultură, se face hobby, sunt mici parcele de teren pe care avem o grădină, o mică fermă, dar asta nu înseamnă că cineva trăiește din agricultură. Aici avem foarte mult de lucru în a încuraja fermele mici să se asocieze, astel încât fermele să fie viabile iar fermierii respectivi să poată cu adevărat să trăiască din ceea ce produc.
Există un potențial uriaș de a crește în agricultura din România, atât în sectorul vegetal cât și în zootehnie. În sectorul vegetal, limitarea profundă este lipsa apei sau modul în care fermierii au acces la apă, iar fără investiții majore în irigații în perioada imediat următoare nu vom putea atinge acest potențial. În ceea ce privește zootehnia, investițiile sunt necesare în toate domeniile pentru că suntem net importatori și pentru că aceasta ar însemna un circuit sustenabil în agricultura românească, adică o parte din producția agricolă primară s-ar duce în zootehnie și ar rămâne valoare adăugată în țara noastră.
O altă zonă care ar trebui să se dezvolte în perioada următoare este procesarea și producerea de alimente, în felul acesta s-ar echilibra balanța comercială iar românii ar beneficia de produse de calitate, de circuite scurte de producție și de lanțuri scurte de aprovizionare.
Dacă este să vorbim despre producție la grâu, porumb sau lapte, de exemplu, avem vârfuri, exemple foarte bune că se poate și în România, dar nu este suficient. Suntem astăzi a șasea țară din Uniunea Europeană ca suprafață și potențial și putem să devenim a șasea țară ca producție agro-alimentară. Nu suntem încă acolo și poate că târgul FarmConect poate fi o platformă de discuții din care se pot naște idei despre cum poate să evolueze agricultura din România.
Trebuie menționat aici și faptul că agricultura din România, la fel ca și cele din alte state europene, trebuie să respecte niște rigori și restricții ferme, pe care alte țări nu trebuie să le respecte. Vorbesc aici de acest război din Ucraina, care vine în paralel cu restricții foarte dure pentru fermierii din România și din toată Uniunea Europeană. De exemplu, vom fi obligați ca în perioada următoare să lăsăm o parte din terenul din fermă necultivat. Gândiți-vă ce înseamnă acest lucru în contextul unui război la graniță, în care suntem obligați să producem hrană, să rămânem competitivi și să ne acoperim costurile de producție.
Gura Ialomiței: Ce v-ați dori cel mai mult din punct de vedere profesional?
Alina CREȚU: E foarte greu de spus, dar voi încerca. Ne dorim ca, pe de o parte, problemele pe care le avem în agricultură să-și găsească rezolvarea mai repede și într-un mod mai coerent, iar rolul nostru este să venim cu soluțiile către cei care fac regulile și legislația în domeniu. Este nevoie de un mediu asociativ în agricultură pentru că agricultura europeană depinde foarte mult de subvenții, de restricții, adică este un domeniu foarte reglementat. Dacă fermierii nu sunt susținuți, nu sunt ajutați, nu sunt informați, riscă să își piardă afacerile. Mi-aș dori ca fermierii să înțeleagă cât de important e să facă parte dintr-o organizație de fermieri.
În al doilea rând mi-aș dori ca toți cei care lucrează în agricultură, în amonte și în aval, fie că vorbim de companii de la care noi cumpărăm semințe, îngrășăminte sau utilaje agricole sau de cei care fac procesare și de cei aflați în centru, fermierii, mi-aș dori ca toți aceștia să înțeleagă că trebuie să dea înapoi ceva comunitățile în care au crescut. Avem astăzi ferme foarte mari, avem companii naționale sau multinaționale în agricultură și agri-business, avem fabrici mari care produc alimente și care trebuie să dea înapoi comunității. Pentru mine, personal, acest lucru este foarte important. Fie că sunt implicați în educație, în formare profesională, în cercetare, fie că susțin diferite ONG-uri, sau că susțin un târg sau un eveniment, mi-aș dori ca toți cei care reușesc într-un domeniu să dea înapoi comunității într-o formă sau alta, pe care ei o consideră potrivită.
În al treilea rând, nici nu știu dacă e primul sau ultimul pentru că toate sunt legate cumva, mi-aș dori mai multă educație. Strict vorbind de agricultură ca să nu extrapolez, mi-aș dori educație agricolă serioasă, fie că vorbim de licee agricole, de universități, de practică agricolă, de stagii sau chiar de formarea formatorilor din agricultură.
Gura Ialomiței: În ordinea importanței, unde credeți că e loc de mai bine pentru sectorul agro-alimentar din România: resursa umană, accesul la tehnologie și inovație sau tot ce ține de legislație și facilități?
Alina CREȚU: Deși resursa umană este o problemă, poate că legislația este cea care încurcă cel mai mult. Dacă ar fi să facem un top, dintre cele trei prima ar fi legislația, abia apoi resursa umană și accesul la tehnologie, deși toate trei sunt importante. Și ar mai exista și a patra, foarte importantă pentru sectorul vegetal, e vorba de irigații. Și fără un proiect național de management al resurselor de apă în care să-și dea mâna toate autoritățile, toți cei care decid în acest domeniu, vom avea foarte mult de pierdut. Noi, ca țară, nu vorbesc aici doar despre fermieri.
Acasă
farmconect2023 Alina CREȚU, Director Executiv FAPPR: Mi-aș dori ca fermierii să înțeleagă cât...