Ma aflam zilele trecute intr-un club al pensionarilor. • Nu, nu la noi, la Slobozia. • Pentru ca la noi se poarta parcurile. • Acolo, in parcuri au posibilitatea pensionarii sa joace o partida de sah, de table sau de rummy. • Acolo este locul lor. • La aer. • Ce daca e ger… • Gerul omoara microbii. • Gerul caleste… • Ma uitam la cei de acolo, din club, unde era cald si bine. • Se auzeau numai zarurile huruind, pietrele rostogolindu-se si, din cand in cand, cate un „sah!” apasat. • Eram surprins ca nimeni nu scotea o vorba. • Rabdare, sopteste amicul care ma insotea, acesta e doar momentul de incalzire. • Nu pricepeam. • Asteapta-i sa se incalzeasca si sa-i vezi cum se incing. • La joc? • Nu, dom’le, la vorba. • Precis din coltul acela vine intrebarea: cine merge si cine nu merge la vot? • Pai, de ce din coltul acela? • Pentru ca de acolo vin totdeauna intrebarile iar din coltul celalalt vin raspunsurile. • Si cei de la mijloc? • Cei de la mijloc tac. • Ridic nedumerit din umeri. • Ce ziceti, domnilor, mergem la vot? • Hopa, observa amicul, alta nuanta a intrebarii… • Mergem, de ce sa nu mergem, vine raspunsul din partea cealalta. • Eu nu merg, zice unul de la mijloc. • Hopa! accentueaza amicul. • Discutia, intr-adevar, se incinge, antrenand, spre surprinderea insotitorului meu, intreaga asistenta. • Decanul de varsta cere liniste, exprimandu-si dorinta de a transmite un mesaj. • Mergem, domnilor, nu pentru ca am sti pe cine sa alegem, zice rar si apasat decanul. • Mergem, pentru ca altfel se duc numai ei. • Care ei? ma trezesc intreband, spre surprinderea asistentei. • Cei indoctrinati, cei dirijati, cei mituiti, cei interesati continua calm decanul, subliniind cu degetul ultimul cuvant. • Si noi de ce mergem? zice al de la mijloc. • Ai raspuns la vreo intrebare pusa de cei care spun ca au realizat nu stiu ce sondaje? il intreaba decanul. • Nu. • Care dintre voi a fost intrebat? • Tacere. • Ei bine, tocmai de-aia trebuie sa mergem la vot, conchide liderul de varsta…
Ion ALECU