Ajunul Bobotezei şi Sărbătoarea Botezului Domnului, două zile ale căror semnificaţii se respectă cu sfinţenie în satele ialomiţene

0

Veteranele din Luciu-Ialomiţa s-au pregătit special pentru Bobotează! Conform obiceiului, marea sărbătoare începe din Ajun, cu mâncare de post. „Fetele şi flăcăii ţineau post negru, toată ziua. Mâncau doar o pâinică sărată şi se urcau pe gunoi, că aşa ne puneau, ca să ne mărităm, că prea devreme ne-am măritat!” Tradiţional, în Ajunul Bobotezei se fierb şi se gătesc fasole, porumb boabe şi prune: „Rodul pământului! Boabe, pe care le semănăm şi le culegem.” Reţeta de porumb dulce este pe cât de simplă pe atât de anevoioasă: „Alegem din porumbar ştiuleţi cu boabe pline, nu uscate, le curăţăm şi le spălăm bine, apoi le fierbem în trei-patru ape, cât e nevoie, că el se umflă mereu… Când e gata, îl punem în castronele, cu zahăr deasupra şi biscuiţi sau eugenii, ce avem, ca să nu-l dăm de pomană aşa gol.”

Pentru Bobotează femeile satelor ialomiţene fac, special, piftie, din picioarele sau căpăţâna de la porc. Obligatoriu, însă, înainte de a mânca în casă, dau de pomană pentru cei care nu mai sunt, la fel ca în ziua de ajun: „Îi pomenim pe toţi şi ne rugăm să ajungă şi la ei măcar un abur. Piftia se mănâncă după ce venim de la Biserică. Dar, înainte să plecăm, împărţim celor care nu au. Noi îi mai spunem răcitură sau tremuruş, de la gerul Bobotezei.”

Tradiţional, sărbătorile de iarnă se încheie la Sfântul Ion.  Boboteaza este una dintre cele mai populare sărbători în Ialomiţa, când toată suflarea merge la Biserică să ia agheazma mare, gospodarii scot caii din grajduri pentru a fi şi ei botezaţi, iar apoi fac întreceri pe islaz.

Lăsați un mesaj