Primarii ialomiţeni sunt reticenţi la asocierea cu un operator regional pentru apă

De la 1 iulie, toate unităţile administrative trebuie să se asocieze cu un operator unic care să asigure servicii curente de apă şi canal. Cum Ialomiţa nu are o astfel de societate la nivelul judeţului, autorităţile locale au de ales dintre operatorii din Constanţa, Brăila sau Ilfov. Discuţiile au avut loc în cadrul unei întâlniri de lucru organizată de GAL Danubius Ialomiţa-Brăila, iar la discuţii au participat şi primari din judeţul Brăila, care au încredinţat serviciul de apă unui operator judeţean. „Avem avantaje şi dezavantaje. Preţul la apă a crescut, s-a dublat, dar apa este potabilă şi curge 24 de ore din 24. Ei fac acum investiţii în sistemul de canalizare şi o staţie de epurare, ceea ce noi nu puteam din punct de vedere financiar. Ei se ocupă de toate avizele şi am scăpat de o mare grijă,” a explicat primarul din Gropeni, ultima comună brăileană care s-a asociat cu operatorul regional de apă.
Nemulţumirea aleşilor ialomiţeni este că vor preda sistemele proprii de alimentare, iar operatorul regional va creşte preţul la apă. „Eu am preţul de 1,6 lei metrul cub. Spuneţi că la dvs. apa costă 4 lei. Despre ce vorbim?” au reclamat primarii din Ograda şi Movila.
Mai mult, a susţinut primarul Stelică Gheorghe, nivelul de trai al locuitorilor este adevărata problemă, pentru că cetăţenii nu au de unde plăti. „Ialomiţa are o problemă pentru că nu s-a vrut să înfiinţeze un operator unic. Acum ne-am trezit, dar bine ar fi ca apa să fie subvenţionată aşa cum se întâmplă peste tot în Europa, unde se subvenţionează şi apa, şi canalul şi gazul, până la un anumit plan al veniturilor. Altfel nu ne putem ridica,” a spus reprezentantul comunei Ciulniţa. În lipsa asocierii cu un operator unic pentru apă şi canal, autorităţile locale nici nu mai pot accesa fonduri nerambursabile. „Pentru următorul exerciţiu financiar şi investiţiile desfăşurate prin Grupurile de Acţiune Locale au fost stabilite câteva domenii de finanţare. Acestea vizează infrastructura de drumuri şi serviciile curente în localităţile rurale, unde se constată o depopulare accentuată a acestora. De asemenea, se pot accesa proiecte pentru înfiinţarea unor staţii de epurare, realizarea de platforme pentru colectarea gunoiului de grajd, dotarea cu echipamente pentru supravegherea video a localităţilor, achiziţia de utilaje de deszăpezire, dar numai prin Asociaţii de Dezvoltare cu minim 3 localităţi partenere, reabilitarea clădirilor publice pentru eficienţă energetică, amenajarea de centre civice, reabilitarea de monumente, obiective de importanţă locală şi peisagistică, dotarea căminelor culturale, reabilitarea unor construcţii pentru înfiinţarea şi dotarea de grădiniţe şi after-school,” a enumerat preşedintele FNGAL, Alexandru Potor.
Alocarea actuală este de 5,6 milioane de euro, de aproape trei ori mai mare faţă de exerciţiul financiar precedent.