Aşa da! Dumitru Cioboată, director Liceul de Artă: Politica mea este şcoala pe care o conduc!

2

Un bun exemplu de urmat, în ceea ce priveşte managementul unei instituţii şcolare, este directorul Liceului de Artă din Slobozia, profesorul Dumitru Cioboată. În vremuri în care „colorarea” politică a învăţământului a devenit o modă, iar apartenenţa politică conferă o imunitate parţială, caracterizată printr-o linişte fragilă, mai există şi excepţii. Practic, partidele te ridică şi ai posibilitatea să nu rămâi doar un profesor de rând şi să ajungi conducător de şcoli sau licee, dar, la fel, totul se poate nărui ca un castel de nisip când partidul nu te mai poate susţine. Trecând peste această introducere, să revenim la subiect – politizarea învăţământului. De ani buni director al Liceului de Artă „Ionel Perlea”, Vasile Cioboată a răzbătut fără a amesteca politicul în „iţele” învăţământului. Mergând pe principiul – „politica mea e şcoala”, directorul Cioboată a reuşit să ţină deasupra nivelului de plutire instituţia pe care o conduce. Mai mult decât atât, cu eforturi mari, lângă clădirea liceului se mai ridică şi un campus şcolar destul de frumos.

V-am văzut stând de vorbă cu un grup de cetăţeni englezi. Există o colaborare între liceu şi ei?

Cioboată: Din 1998, Primăria ne-a delegat pe noi, ca unitate şcolară, în măsura timpului liber şi mai exact copiii de la Arte Plastice, să ne ocupăm de Cimitirul Eroilor din Slobozia. Pentru că, de-al lungul timpului, scrisul de pe pietrele funerare s-a şters, noi ne ocupăm de reinscripţionarea pietrelor funerare, de plivitul ierbii de pe alei. Printre eroii care sunt înmormântaţi la Cimitirul Eroilor se numără şi eroi ai Imperiului Britanic, eroi români şi eroi francezi (de origine algeriană). O dată sau de două ori pe an, englezii sărbătoresc Ziua Recunoştinţei, iar aceştia vin să depună câte o coroană de flori. Altădată, vin şi cultivă maci pe morminte pentru a înflori. Ataşatul militar care ne-a vizitat, a venit însoţit de soţia şi fiica lui.

Ce părere aveţi despre implicarea politică a directorilor de şcoli?

Cioboată: Domnule, eu nu am coloratură politică. Politica mea este şcoala, pe mine mă interesează şcoala. Pe mine mă interesează, în primul rând, ca părinţii să fie mulţumiţi de calitatea învăţământului. Nu m-a chemat nici un inspector şcolar, la câţi s-au schimbat până acum, să mă atragă către un partid. Şi nici nu aş fi acceptat, indiferent de condiţii. Fiind director de şcoală, ai destule de făcut ca director, dacă te mai ţii şi de politică, nu ştiu cât te mai ţii de directorat. Părerea mea asta este.

În ce relaţii sunteţi cu Inspectoratul Şcolar Judeţean?

Cioboată: În relaţii foarte bune (zâmbeşte).

Microbuz mai aveţi?

Cioboată: Microbuz avem. Unul singur am avut. Nici măcar nu s-a pus problema să ni-l ia. În momentul în care l-am primit, am trimis un angajat al şcolii pentru a face cursuri în ceea ce priveşte folosirea microbuzului şcolar şi în momentul acela l-am şi pus în funcţiune. Aduce copiii de la Bora, cei de gimnaziu. Mi s-a părut normal ca acei copii, care fac 4 km de la Bora până aici, să beneficieze şi ei de transport gratuit. Şi părinţii şi copiii sunt încântaţi de decizie. Nu s-a pus problema să ni se ia.

Barul de vis-à-vis vă face probleme?

Cioboată: Nu, pentru că elevii mei nu frecventează această cafenea. E adevărat, este aproape de liceu, dar nu am găsit elevi care să ajungă prin bar în timpul orelor. Regulamentul liceului nu permite elevilor să părăsească unitatea şcolară, nejustificat. Pentru ei nu este o tentaţie.

Aşadar, un bun exemplu îl oferă directorul liceului, care ţine să sublinieze şi aportul adjunctului – Melania Hancescu. Un exemplu de urmat pentru toate unităţile de învăţământ judeţene. Un bun profesor poate fi un bun manager, dar un bun politician nu poate fi un bun manager de şcoală. Şi apoi, cei buni rămân la conducere, chiar şi fără a implica politicul în treburile dăscăleşti!

Vlad Curte-Frăţilă, Jurnalul de Ialomita

2 comentarii

Lăsați un mesaj