Magistraţii protestează faţă de legea unică de salarizare – Justiţia ialomiţeană îşi face singură dreptate

0

Scandalul naţional referitor la grila unică de salarizare, propusă şi asumată de către Guvernul Boc, risipeşte liniştea instituţiilor publice de stat şi dă naştere unor nesfârşite şiruri de proteste, venite din partea tot mai multor categorii de bugetari ce se socotesc a fi neîndreptăţiţi prin reducerea salariilor şi renunţarea la sporurile care, cumulate, depăşeau cu mult salariul şefului statului. Ierarhizarea pe care ar stabili-o legea propusă aşează salariul preşedintelui României pe treapta cea mai înaltă, însumând de 12 ori salariul minim pe economie şi hotărând că abia sub această valoare, reprezentanţii celorlalte puteri în stat şi ai instituţiilor publice să fie remuneraţi. Ocazie numai bună pentru a dezlănţui orgolii sindicale, pentru a pune în mişcare pârghii şi pentru a fi blocate sisteme birocratice, ca formă de protest, toate în defavoarea omului de rând, folosit ca instrument de şantajat Guvernul. Simţind că pierd teren şi că salariile şi pensiile uriaşe uneori, le sunt ameninţate în acest fel, a venit rândul magistraţilor să declanşeze în toată ţara proteste, pe o durată nelimitată, amânând procesele şi dând peste cap întregul sistem judiciar.

Drepturi fără îndatoriri

Pentru că nu aveau cum să fie altfel decât solidari, în joc aflându-se salarii ce atârnă greu nu în balanţa Justiţiei, ci în cea a propriului buzunar, şi magistraţii de la Judecătoria Slobozia şi de la Tribunalul Ialomiţa, cu tot cu personalul auxiliar, au declanşat marţi dimineaţă, pe 1 septembrie, acţiunile de protest. Astfel, la Judecătoria Slobozia, susţinând că „Statul Român refuză să execute obligaţii stabilite prin hotărâri irevocabile, că există o subfinanţare a sistemului judiciar şi că legea unică de salarizare aduce atingere gravă statutului judecătorilor, prin afectarea independenţei acestora”, judecătorii au hotărât să protesteze alegând să soluţioneze numai cauzele ce au un caracter urgent, cauze penale privind executarea pedepselor şi cauze civile, privind încuviinţări de executare silită, învestiri cu formulă executorie, suspendări provizorii ale executării silite şi ordonanţe preşedinţiale.

Protestul magistraţilor, pornit la începutul lunii, are ca principal scop salarizarea la un nivel egal cu cel al puterilor legislativă şi executivă, trecerea bugetului instanţelor judecătoreşti din administrarea Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti în cea a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, colectarea taxelor de timbru în bugetul propriu al justiţiei şi nu în cel al autorităţilor administraţiei locale, şi nu în ultimul rând, promovarea unei politici eficiente de ocupare a posturilor vacante din justiţie.

Dacă aşa stau lucrurile la Judecătoria Slobozia, la Tribunalul Ialomiţa apar mici nuanţări, dar rămâne aceeaşi vehemenţă a protestului, la care omul de rând priveşte neputincios. Astfel, din comunicatul lipit marţi dis-de-dimineaţă la intrarea în Tribunal, puteam afla că a avut loc restrângerea activităţii magistraţilor numai la cauzele penale în care se pune în discuţie starea de libertate prin luarea unor măsuri preventive, iar la cazurile civile, în cazul plasamentelor, adopţiilor, şi în general, a cauzelor urgente cu minori. În rest, refuzul  judecătorilor de a participa în birourile şi comisiile electorale, de a soluţiona contestaţiile electorale şi limitarea şedinţelor de judecată până la ora 14,30, urmând ca până la ora 16,00 să aibă loc deliberări şi pronunţări, ca măsură de normare a muncii judecătorilor.

Şi magistraţii de la Tribunalul Ialomiţa îşi revendică dreptul de a aparţine celei de-a treia puteri în stat şi a avea deci, o remuneraţie pe măsură. De asemenea, cer finanţarea corespunzătoare a sistemului judiciar, prin administrarea bugetului justiţiei de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin asigurarea unui procent de minim 1% din PIB, şi prin trecerea a cel puţin 30% din taxele judiciare de timbru la bugetul justiţiei. Noii legi a salarizării, magistraţii îi impută lipsa unei corelări între coeficienţii de ierarhizare stabiliţi pentru magistraţi şi coeficienţii personalului din puterea legislativă şi executivă, dar şi lipsa unei corelări chiar în cadrul sistemului, între magistraţii cu funcţii de conducere şi cei cu funcţii de execuţie, între magistraţi şi personalul auxiliar de specialitate, între magistraţi şi procurorii DIICOT sau DNA.

Cum mare e curtea Justiţiei, şi personalul auxiliar, prin filiala SINDJUS Ialomiţa, are de protestat, şi anunţa încă de marţi că vor întrerupe activitatea cu publicul, zilnic, pe termen nelimitat, începând cu orele 12, când accesul va fi permis în arhivă şi registratură numai pentru cauzele urgente, în penal, privind arestările preventive, iar în materie civilă, cauzele privind minori.

Liderul de sindicat SINDJUS Ialomiţa, Daniela Cristocea, motivează protestele personalului auxiliar prin nerespectarea angajamentelor asumate de către ministrul Justiţiei, Marian Cătălin Predoiu, cât şi de către ministrul Finanţelor Publice, Gheorghe Pogea, cu privire la achitarea retroactivă a drepturilor salariale ce se cuvin personalului auxiliar de specialitate şi personalului conex. Tot ei cer şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă din instanţele judecătoreşti cât şi deblocarea posturilor vacante.

Reacţii de pe poziţii inegale

Întreaga această înşiruire de drepturi pretinse statului român şi de către magistraţii ialomiţeni a fost urmărită fără drept de apel de către simpli cetăţeni, prinşi la mijloc între procese amânate din cauza protestelor şi bani, timp şi nervi pierduţi, dar nu din cauza lor.

Umili, se plimbau pe holul Tribunalului, îşi auzeau numele strigat, intrau în sală, se făcea apelul, apoi erau înştiinţaţi cât timp le este amânat procesul.

„3 săptămâni. Aşa mi-au zis, să mă întorc, dacă l-or judeca şi atunci… Am un litigiu de muncă, şi uite, pierd bani, pierd timp… Acuma s-au găsit să protesteze, de parcă noi stăm mai bine. Au salarii mari, or munci pentru ele, dar şi eu muncesc, am o firmă, şi pierd bani să aştept după ei…, dar ce putem noi să le facem? Mie personal, mi se pare periculoasă puterea pe care o au. Pot şantaja, nu-i de glumit.”

Mai sunt şi câteva doamne, venite  pentru un partaj. Par încrezătoare, dar nu ştiu că sunt chemate doar ca să facă apelul: „Am auzit că sunt strigaţi pe nume, cred că putem intra. Eu ştiu…”, spune una dintre ele, „… ne afectează, dar parcă poţi să faci ceva… mai venim şi când ne-or chema iară, că doar depinde de ei.”

Doi bătrânei tocmai ies din sala de judecată, sunt soţ şi soţie şi se sprijină unul de altul: „Ne-au amânat până la sfârşitul lui septembrie, am auzit şi noi că nu lucrează… ce să faci… unde-i lege, nu-i tocmeală, decât pentru unii… Ei văd că se tocmesc cu Statul.”

Umili, sunt tot mai mulţi care aşteaptă pe hol sau însoţesc vreun avocat şi-i sorb cuvintele ca să înţeleagă ce li se întâmplă. Sunt litigii de muncă, litigii comerciale, bani de recuperat care rămân blocaţi până după protestele magistraţilor, despre care nu se ştie când se vor sfârşi.

Găsesc şi un avocat. Singurul care şi-a dat numele. Vladimir Drima.

„Pierd oamenii, sigur că pierd. Mulţi dintre cei de aici sunt în litigii de muncă, în litigii comerciale. Legea ne dădea voie să amânăm maxim 10 zile, dar au fost amânaţi şi câte trei săptămâni. Numai eu am avut 6 litigii astăzi, 5 aici şi unul la Bucureşti. La cel de la Bucureşti nici nu am mers, ştiind că acolo e mai rău, oamenii sunt amânaţi cu lunile. Dar cei aflaţi în procese au drepturi băneşti, pe care trebuie să le ia de la debitori, şi astfel este întârziată încasarea lor. Legea magistraţilor a fost concepută greşit, ei sunt dezamăgiţi, trebuie să protesteze într-un fel, dar într-un stat de drept nu se poate ajunge la anarhie. Trebuie să se rezolve cumva.” Îl întreb cum rămâne totuşi cu oamenii de pe holuri, aflaţi pe poziţii inegale cu magistraţii. Îmi răspunde cu o întrebare: „şi ce vreţi să facă, protest la protest?”

Oamenii din jur îl aud şi încuviinţează, ar protesta şi ei, dar cine să-i asculte?

Care le sunt veniturile?

Din declaraţiile de avere depuse anul acesta de magistraţii ialomiţeni, publicate pe site-ul Consiliului Suprem al Magistraturii, am putut afla veniturile încasate din salarii şi sporuri, aferente anului 2008, de către câţiva dintre magistraţii ialomiţeni. Concluziile şi comentariile vă aparţin.

Traian Ionescu, preşedintele Tribunalului Ialomiţa, declara în 06.05.2009, drept venituri nete aferente anului 2008, salarii şi prime în valoare de 1,263 miliarde de lei vechi.

În declaraţia de avere  a vicepreşedintelui Tribunalului Ialomiţa, Toma Ion, completată pe 07.08.2009, stau scrise venituri din salarii şi restanţe salariale în valoare de 1,246 miliarde de lei vechi. Lor li se adaugă 40 de milioane de lei vechi, pentru participarea la Biroul Electoral Judeţean.

Tot la Tribunalul Ialomiţa, preşedintele secţiei civile, Alexandru Bercaru, a strâns în 2008, din salarii şi drepturi din litigii, nu mai puţin de 1,149 miliarde de lei vechi, adăugaţi în declaraţia de avere pe 12.02.2009.

Judecătorul Tudor Olteanu, de la Tribunalul Ialomiţa, a primit, pe parcursul anului 2008, suma de 1,265 miliarde de lei vechi, din salarii, declarată pe 17.02.2009.

Şi tot la Tribunalul Ialomiţa, avem un alt judecător miliardar, Ion Diculescu, cu 1,032 miliarde de lei vechi, potrivit declaraţiei de avere completată pe 04.02.2009.

La Judecătoria Slobozia, preşedintele Viorica Muşat a obţinut din salarii şi drepturi salariale restante, suma de 1,056 miliarde de lei vechi, declaraţia de avere fiind completată pe 26.01.2009.

La Judecătoria Feteşti, preşedintele Sevastiţa Stoian a încasat din salarii şi restanţe salariale puţin sub un miliard, mai precis, 997,28 milioane de lei vechi, aşa cum puteţi citi în declaraţia de avere completată pe 04.08.2009.

Preşedintele Judecătoriei Urziceni, Coman Elena Minerva, are „numai” 971,84 milioane de lei vechi, pentru anul 2008, mai bine stând colega domniei sale, Elena Ojog, judecător la Judecătoria Urziceni, care, pe 12.02.2009, declara un venit de 1,196 miliarde de lei vechi, aferent anului 2008.

Mădălina FURIŞ

Lăsați un mesaj

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.