De Duminica Tomii, fiii deportaţilor din Fundata se întorc pe meleagurile natale pentru cinstirea înaintaşilor

0

DSC07307

În prima Duminică după Paşte, fiii deportaţilor din Fundata se întorc pe meleagurile natale pentru a-şi cinsti înaintaşii. Ei se strâng an de an la cimitir, unde preotul sfinţeşte mormintele, şi apoi dau de pomană pentru sufletele celor adormiţi. Obiceiul îi adună din toată ţara şi nu numai, chiar dacă pentru a ajunge acasă în Duminica Tomii străbat sute de km. Revederea este foarte emoţionantă, iar pentru ca tradiţia să nu se piardă, copiii de atunci, acum bunici, vin cu nepoţii pentru a-i învăţa să preţuiască jertfa strămoşilor, deportaţi în Bărăganul ialomiţean.
Obiceiul din satul ialomiţean Fundata precede Paştele Blajinilor şi conform tradiţiei nescrise se ţine pentru sufletele celor adormiţi, chiar dacă nu se regăseşte în rânduiala bisericească. „Ne gândeam că nu putem să mai venim pentru ei, că toată noaptea a plouat. Dar acum s-a oprit şi am venit să ne facem datoria care trebuie. În fiecare an asta-i ziua lor, aparte. Ne mai vedem unul cu altul, apoi mergem acasă şi stăm la masă cu toţii…” spune mamaia Voica Grigoraş, de 71 de ani, din Fundata.
Femeile au mers cu flori la cimitir şi au dat de pomană ouă roşii, pască şi cozonac, pentru toţi morţii neamului. „Am pregătit pachetele pentru împărţit, coşul cu cozonac, ouă, dulciuri şi căniţe cu vin. Eu vin de la Focşani-Odobeşti. E lung drumul şi plătesc o maşină pentru că nu se poate altfel. Mă trage ceva aici, iar după ce vin sufletul meu e uşor şi împăcat” zicea şi Lidia Tătaru în timp ce aşeza pomeneţele pe lespedea mormântului părinţilor săi.
Ion Timofte a venit special din Canada pentru a participa la evenimentul din Duminica Tomii, de la Fundata: „De la Monreal am venit special în perioada asta ca să particip la evenimentul nostru unic. Eu de 20 de ani nu am mai fost aici, iar acum m-am întâlnit cu toţi prietenii mei din copilărie, am vorbit ieri toată ziua, ne-am amintit câte în lună şi în stele. Am plâns toţi şi de bucurie şi de tristeţe.”
Chiar dacă unii dintre deportaţi au plecat din Fundata după ce le-a fost ridicat domiciliul obligatoriu, ei au vrut să se întoarcă în locul unde au plătit jertfa existenţei lor pe pământ, după cum spune Mihai Frunză din Andrăşeşti: „Părinţii mei au plecat la Zimnicea, unde aveam o soră ingineră. Dar s-au cerut să fie îngropaţi aici, şi noi le-am respectat dorinţa”.
Printre cei comemoraţi anul acesta se află şi bătrânul preot Nifon Petruş Casian, fost deţinut politic, care după 7 ani de închisoare a primit domiciliu obligatoriu în Bărăgan.
Satul Fundata a fost înfiinţat prin deportarea de la începutul anilor 1950 în Bărăgan a zeci de mii de basarabeni, bulgari, macedoneni şi germani, şi chiar dacă urmaşii deportaţilor au plecat în lumea largă, comunitatea din Ialomiţa se numără printre puţinele localităţi care au rezistat până azi.

Lăsați un mesaj

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.